Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine de Carne din România (ACBCR) a transmis către șeful de la agricultură o adresă în care contestă mai multe măsuri/scheme din Planul Național Strategic (PNS) cea mai importantă fiind scăderea subvenției pentru vaca de carne sub 200 euro/cap. Trebuie precizat că președintele ACBCR, Dumitru Grigorean, a transmis aceste informații către redacția agrointel.ro.
„Considerăm că alocarea financiară pentru ,,Sprijinul cuplat pentru venit – carne vită’’ este insuficient și că nu s-a ținut cont de evoluția efectivelor de animale din ultimii ani, fapt care va duce la scăderea drastică a sumei cuvenită pe cap de animal. Din estimările noastre, efectivul de animale eligibile pentru acest sprijin va ajunge în anul 2027 la 110.000 – 120.000 capete. În acest caz, subvenția va scădea sub 200 euro/cap, sumă insuficientă pentru a menține această activitate la limita minimă a eficienței economice”, a transmis Dumitru Grigorean.
Acesta a făcut o serie de observații pe care agrointel.ro le-a prezentat. Astfel: „Ca urmare a publicării pe site-ul M.A.D.R. spre consultare publică a Planului Național Strategic 2023-2027 și a posibilității ca cetățenii și instituțiile interesate să transmită opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail parteneri.pns@madr.ro, am constatat că în această variantă a PNS crescătorii de vaci de carne pe care îi reprezentăm, majoritatea fermieri mici și mijlocii, sunt total dezavantajați.
Chiar dacă se continuă șirul declarațiilor că vor fi susținuți în mod deosebit fermierii mici și mijlocii, aceasta fiind de altfel și intenția Comisiei Europene, acest sprijin este la nivel declarativ, marii fermieri (majoritatea străini) sunt/vor fi principalii beneficiari ai formelor de sprijin din noul Plan Național Strategic.
Vaca de carne este sectorul care a înregistrat cea mai importantă creștere în exercițiul financiar 2014-2021, atât din punct de vedere al efectivelor cât și a calității genetice a animalelor, peste 90% din efectiv fiind animale cu valoare economică și genetică deosebită, înscrise în secțiunea principală a Registrului Genealogic (animale rasă pură).
Astfel, considerăm că se impun următoarele observații și propuneri:
1. Am constatat faptul că măsura ,,Bunăstarea animalelor’’ (FEADR) nu se aplică și la specia bovine.
2. În ceea ce privește ecoschemele, observăm că intervenția nu se aplică și pentru vaca de carne, fiind eligibil doar tineretul din exploatațiile care sunt autorizate sanitar-veterinar, fiind excluși astfel fermierii mici și mijlocii.
3. Considerăm că alocarea financiară pentru ,,Sprijinul cuplat pentru venit – carne vită’’ este insuficient și că nu s-a ținut cont de evoluția efectivelor de animale din ultimii ani, fapt care va duce la scăderea drastică a sumei cuvenită pe cap de animal. Din estimările noastre, efectivul de animale eligibile pentru acest sprijin va ajunge în anul 2027 la 110.000 – 120.000 capete. În acest caz, subvenția va scădea sub 200 euro/cap, sumă insuficientă pentru a menține această activitate la limita minimă a eficienței economice.
4. Definiția pajiștilor nu a fost modificată conform art. 4. alin 3. lit. (c) din Reg. 2115/2021 asfel încât pajistile alpine pe care se desfășoară activități agricole să nu mai fie excluse de la plată în urma controalelor APIA.
5. Se constată reducerea drastică a sprijinului financiar acordat ca plată compensatorie pentru ANC ZM – Zona montană de la 91 euro/ha/an la 40 euro/ha/an. Acest lucru dezavantajează în mod special crescătorii de animale membri ai A.C.B.C.R., majoritatea desfășurând activitatea în zona montană defavorizată.
6. De asemenea am constatat faptul că la pășuni și fânețe se acordă în continuare sprijin financiar pentru fermierii care nu asigura încarcătura cu animale proprii.
7. În ceea ce privește ,, Angajamente în materie de mediu și climă și alte angajamente în materie de gestionare – Culturi verzi’’ am constatat faptul că suprafețele eligibile sunt terenurile arabile iar in cadrul draftului sunt făcute referiri și la ,,pajiști permanente’’, dar fără a se înțelege clar că sunt eligibile și pășunile.
Propuneri:
1. Alocarea sumei de minim 30.000.000 euro începând cu anul 2023 pentru ,,Sprijinul cuplat pentru venit – carne vită’’, suma care ar asigura un cuantum pe cap de animal care să încurajeze în continuare acest sector.
2. Includerea în cadrul ecoschemei ,,bunăstare’’ a vacilor de carne eliminându-se astfel discrepanțele dintre crescătorii din acest sector și sectorul vacă de lapte.
3. Propunem ca în cadrul ecoschemelor să fie eligibile și fermele mici și mijlocii care nu sunt autorizate sanitar-veterinar. De asemenea, sprijinul să se acorde inclusiv pentru vânzarea în viu a animalelor nu doar pentru animalele abatorizate. Considerăm că se impune introducerea obligației ca efectivul de animale eligibil să fie născut în România pentru a se evita ,,exportul de subvenție’’, având în vedere posibilitatea ca marile îngrășătorii să aducă zeci de mii de viței pentru îngrășat din exploatații care nu sunt pe teritoriul României, fapt care ar diminua foarte mult sprijinul pentru fermierii autohtoni.
4. Propunem să fie preluată integral definiția pajiștilor conform art. 4. alin 3. lit. (c) din Reg. 2115/2021 cu mențiunea ca să fie eligibile doar pajiștile deja existente și care au bloc fizic atribuit desfășurându-se activitate agricolă minimă conform Reg. 2115/2021.
5. Solicităm formularea clară în cadrul draftului ,, Angajamente în materie de mediu și climă și alte angajamente în materie de gestionare – Culturi verzi’’ ca să fie incluse pășunile și fânețele cu mențiunea ca beneficiarii să fie doar fermierii care au animale în proprietate.
6. Întervenția ,,Bunăstarea animalelor’’ acordată prin FEADR să se aplice și la bovine.
7. ,,Sprijinul de baza pentru venit în scopul sustenabilității (BISS)’’ să fie acordat în cazul pajiștilor permanente (pășuni și fânețe) doar către fermierii care asigură încărcatura cu animale deținute în proprietate.
8. Solicităm ca sprijinul financiar pentru ANC ZM – Zona montană să revină la nivelul plății de 91 euro/ha/an conform draftului inițial prezentat în cadrul grupurilor de lucru”.
De precizat că PNS este la acest moment la nivel consultativ, iar forma fișelor de intervenție pot suferi modificări. După o perioadă de 10 zile cât proiectul se va afla în consultare publică, forma finală a PNS va fi transmisă Comisiei Europene.
Lasa un raspuns