Mai multe probleme ridicate în Parlamentul României de către deputatul Ovidiu Cristian Iane

Numărul mic de polițiști locali în teritoriu

Conform Legii 155 din 2010, precizează Iane, polițistul local îndeplinește o serie de atribuții, printre care cele aflate în scopul prevenirii și descoperirii infracțiunilor.

„Odată cu OUG nr.63 din 2011 a fost reglementat numărul maxim al posturilor aferente funcționării poliției locale în raport cu media locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială”, a declarat Iane.

Deputatul menționează că în urma aplicării prevederilor acelor acte normative, în teritoriu există un polițist local la o mie de locuitori, iar în alte unități, precum Cluj, un polițist la peste 2.000 de locuitori.

„Așa cum este stipulat și în cadrul legii care reglementează sarcinile poliției locale, de multe ori prezența acestora este necesară pentru a păzi diverse obiective de interes public, instituții publice, dar și în alte situații în care trebuie să colaboreze cu Poliția Română, astfel încât nu mai rămân polițiști locali care să vegheze asupra ordinii și siguranței cetățenilor”, a conchis Iane.

Acesta îi solicită ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dîncu, să aibă în vedere o modificare legislativă prin care să fie mărit numărul agenților în teritoriu, și anume un polițist local la 500 de locuitori.

Sursele de finanțare pentru Legea mamelor

Ovidiu Iane amintește că pentru anul 2016 sunt programate două măsuri economice cu impact asupra bugetului general consolidat, și anume creșterea salariului minim de la 1.050 lei/lună la 1.250/lună, măsură de care vor beneficia peste un milion de salariați, începând cu data de 1 mai, și intrarea în vigoare a Legii privid concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, de la 1 iulie.

„În ceea ce privește Legea pentru mame, modificările aduse actualei legi, prevăd eliminarea plafonului de maxim 3400 lei pe lună, stabilirea îndemnizației la valoarea de 1.060 de lei pe lună și acordarea ei până la împlinirea vârstei de doi ani a copilului”, a declarat deputatul PSD.

Iane dorește să știe, de la Anca Dana Dragu, ministrul Finanțelor Publice, care este impactul bugetar anual estimat în urma modificărilor la legea privind indemnizația mamelor și care vor fi sursele financiare de unde se vor acorda bani pentru această măsură.

Conferința cu tematică extremistă pe teritoriul României

Pe 16 aprilie, la Sinaia a avut loc Conferința Internațională „Europa Noastră, Europa Națiunilor”, eveniment organizat de Mișcarea pentru o Europă a Națiunilor și Libertăților.

Iane susține că în cadrul evenimentului s-au susținut discursuri de către diverși lideri naționaliști europeni, printre care Marine Le Pen, președintele Frontului Național din Franța, Riccardo Molinari, vicepreședintele Ligii Nordului în Piemont, precum și de către alte personalități marcante ale mediului politic european.

„Ideile de bază ale discursurilor rostite au fost de natură antieuropeană, contra principiilor economice și valorilor Uniunii, precum și împotriva politicii privind migrația. În desfășurarea discursului său, Marine Le Pen, i-a chemat pe români «în jurul Forței Naționale», invocând o coaliție patriotică ce are scopul de a susține o altă formă de cooperare între popoare”, menționează Iane.

Deputatul PSD consideră că încurajarea și găzduirea unor întâlniri politice extremiste reprezintă un regres în tentativa de a păstra imaginea de stat membru susținător al Uniunii Europene. Din acest motiv, Iane dorește să știe care este poziția Ministerului Afacerilor Externe în această situație. De asemenea, acesta dorește să afle răspuns din partea ministrului Lazăr Comănescu, asupra faptului că România nu a adoptat încă, în mod public, o poziție oficială pentru a se delimita de discursurile extremiste și de dezbinare a Uniunii Europene.

Daunele financiare pe care România trebuie să le achite de la bugetul de stat

România se află în topul țărilor cu cele mai multe plângeri la CEDO, alături de alte state precum Ucraina, Turcia, Ungaria și Federația Rusă. Numai anul trecut au existat un număr de 3.350 de plângeri individuale aflate pe rol la Curtea Europeană, dintr-un total de 66.450.

Ovidiu Iane consideră că toate aceste condamnări atrag după sine daune financiare pe care România trebuie să le achite de la bugetul de stat cetățenilor îndreptățiți.

„În anul 2014 suma totală plătită pentru despăgubiri s-a ridicat la 1.5 milioane de euro, în anul 2015 la 7 milioane de euro și în total, în ultimii 27 de ani, s-au plătit daune în valoare de 54 de milioane de euro”, a conchis Iane.

Acesta a exemplificat hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, care au constatat faptul că cel mai des au fost încălcate articolele 3 și 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și anume cele care vizează interzicerea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, cu 33 de cazuri în anul 2014, și încălcarea dreptului la un proces echitabil, cu 24 de cazuri.

Acesta s-a adresat ministrului Justiției, Raluca Alexandra Prună, și dorește să știe care este strategia Ministerului Justiției pentru a se asigura de reducerea situațiilor în care drepturile omului sunt încălcate și astfel, numărul plângerilor la CEDO să scadă.

Progresul privind absorbția fondurilor europene

O altă problemă pe care a identificat-o Iane se referă la progresul privind absorbția fondurilor europene. Acesta a menționat că României, prin exercițiul bugetar, i-au fost alocate 19 miliarde de euro pentru dezvoltarea țării și reducerea decalajelor economice  în comparație cu alte state.

Acele fonduri, menționează Iane, trebuiau utilizate pentru investiții în infrastructură, sistem medical, învățământ, agricultură, competitivitate, resurse umane.

„Din valoarea alocată prin fondurile structurale și de coeziune, România a reușit să atragă, pe perioada 2007-2013, doar 13 miliarde de euro, restul banilor fiind pierduți. Spre deosebire de restul țărilor membre ale Uniunii Europene care au beneficiat de aceleași instrumente financiare, România se află pe ultimul loc în ceea ce privește rata absorbției”, a declarat deputatul Iane.

Pentru exercițiul  financiar 2014-2020, Iane consideră că Guvernul trebuie să vină cu o strategie pentru beneficiari, astfel încât să le ofere cât mai mult suport în procesul de obținere a avizelor de mediu sau de construcție, acolo unde este cazul.

Iane i-a solicitat clarificări ministrului Fondurilor Europene, Carmen Aura Răducu, privind strategia Ministerului Fondurilor Europene pentru a sprijini viitorii beneficiari pe tot parcursul elaborării proiectelor pentru finanțare europeană și absorbția fondurilor aferente.

Totodată, Iane dorește să știe de ce România nu a reușit, din noiembrie 2015 și până în prezent, să obțină aprobarea pentru nicio operațiune aferentă Fondului European pentru Investiții Strategice și când se vor relua plățile prin programul regional de resurse umane. De asemenea, pentru câte proiecte retrospective majore s-au trimis către Comisia Europeană aplicațiile și cererile de finanțare și când se vor deschide măsurile de finanțare aferente perioadei 2014-2020.