Ziua prăznuirii Soborului Sfântului Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului, 7 ianuarie 2022, a fost un moment de înaltă trăire duhovnicească pentru credincioșii din localitatea Arbore, județul Suceava. Bucuria primirii binecuvântării arhierești a Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a fost sporită de cea a instalării starețului Mănăstirii Arbore, monument istoric, precum și de binecuvântarea noului locaș de cult din comună închinat Sfinților Români.
Evenimentul a debutat cu hirotesia protosinghelului Porfirie Pescaru întru stareț al Mănăstirii cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” prin citirea rugăciunilor de binecuvântare și prin înmânarea toiagului. A urmat sfințirea noului locaș de închinăciune prin ungere cu untdelemn sfințit și prin stropire cu agheasmă.
În continuare, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte și exarhii Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, arhimandriții Nectarie Clinci și Mihail Balan, precum și părintele Ionel Constantin Maloș, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți.
Preasfinția Sa a prezentat trei dintre motivele pentru care credincioșii ar fi bine să se apropie mai mult de Sfântul Ioan Botezătorul, cel care a fost numit de Mântuitorul Iisus Hristos cel mai mare om dintre cei născuți din femeie. Ierarhul i-a îndemnat pe credincioși să îl primească în viața lor pe Înaintemergătorul Domnului și pentru smerenia de care acesta a dat dovadă, pentru faptul că prin învățăturile și sfaturile sale nu a cerut imposibilul, dar și pentru că Sfântul Proroc Ioan a adus lumii Vestea ce Bună a venirii Împărăției cerurilor. Totodată, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul i-a încurajat pe cei prezenți să ceară binecuvântarea Sfântului ori de câte ori doresc mijlocirea rugăciunilor înaintea lui Dumnezeu și ajutorul în deprinderea pocăinței, mai ales.
La deosebitul eveniment desfășurat la Arbore au participat numeroși credincioși, monahi și monahii de la mănăstirile din împrejurimi, dar și reprezentanți ai autorităților locale, între care și Dan Tiperciuc, primarul Comunei Arbore.
Nou instalatul părinte stareț a adus mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților pentru binecuvântare, Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul pentru slujirea arhierească, precum și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a evenimentelor acestei zile. În semn de recunoștință, părintele i-a oferit ierarhului prezent o icoană cu chipul Mântuitorului Iisus Hristos.
În urma ședinței Permanenței Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților din data de 21 octombrie 2021, a fost aprobată restabilirea vieții monahale la Mănăstirea Arbore cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”.
Reorganizarea și revigorarea vieții monahale în așezămintele bucovinene închise a fost și este o prioritate a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, anunțată la scurt timp după întronizarea ca Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Până în prezent au fost redeschise mănăstirile Solca, Pătrăuți și Ilișești.
Scurt istoric
Inclusă de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) în anul 1993 pe lista Patrimoniului cultural mondial, în grupul Biserici pictate din nordul Moldovei, Mănăstirea Arbore cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” este ctitoria pârcălabului Luca Arbore, unul dintre cei mai importanți boieri de la curtea Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare și Sfânt.
La 2 aprilie 1502, pe locul unui vechi schit, au început lucrările de construcție la biserica familiei hatmanului Arbore, cu intenția de a fi necropolă familiei sale. Potrivit pisaniei, lucrările au fost finalizate în același an, la data de 29 august.
Ctitoria boierească, construită din cărămidă şi piatră, se remarcă printr-o arhitectură deosebită, întâlnită atunci pentru prima dată în zona Moldovei, dar și prin pictura exterioară care îmbină armonios elemente orientale și occidentale, realizată de zugravul Dragoș Coman.
În pronaosul bisericii se află mormântul ctitorului, sub un baldachin de piatră sculptată, și mormântul soției acestuia, roaba lui Dumnezeu Iuliana.
Din cauza intemperiilor vremii din secolele XVII și XVIII, construcția și pictura s-au degradat, dar cu toate acestea, începând din anul 1909, în diferite perioade, biserica Mănăstirii Arbore s-a bucurat de o serie de reparații care au vizat consolidarea și restaurarea locașului de cult.
În ultimii ani, locașul de cult a avut rol de biserică de parohie.
Lasa un raspuns