Consiliul Consultativ al disciplinei istorie din județul Suceava a înaintat către Ministerul Educației un Memoriu privind păstrarea Istoriei în trunchiul comun inclusiv la clasele a XI-a și a XII-a. Prof. Dr. Daniel Hrenciuc, inspector în cadrul IȘJ Suceava, a transmis că Istoria are un rol de o importanță covârșitoare în formarea tinerei generații și de aceea statutul său ca disciplină școlară nu poate fi secundar.
Memoriu pentru redarea locului prioritar al istoriei în noile planuri cadru pentru învățământul liceal
„O națiune care nu-și respect trecutul este condamnată la pieire” – Nicolae Iorga
Prin natura sa, istoria trezeşte şi cultivă acele stări raţionale şi afective de care are nevoie orice fiinţă umană pentru a trăi şi a-şi valida capacităţile creatoare în conformitate cu interesele societăţii. Istoria nu transmite doar un volum de cunoştinţe în informarea elevilor asupra succedării datelor sau a desfăşurării unor evenimente istorice, ci are rolul important de a forma capacităţi de interpretare, înţelegere şi acţiune. Istoria vizează atât latura cognitivă cât şi cea raţional-afectivă, contribuind la dezvoltarea cunoştinţelor din toate sferele existenţei sociale.
Studierea istoriei la liceu, cu toată seriozitatea și determinarea profesorilor, cu tot timpul necesar alocat, se dovedește astăzi o necesitate de prim plan pentru proiectul „România educată”, în condițiile în care extremismul este o amenințare reală asupra păstrării democrației și pentru susținerea mersului euro-atlantic al țării noastre.
Istoria are un rol de o importanță covârșitoare în formarea tinerei generații și de aceea statutul său ca disciplină școlară nu poate fi secundar. Această poziție prioritară în formarea elevilor se fundamentează și pe faptul că ea formează, ca nicio altă disciplină de studiu, valorile fundamentale ale umanității.
Studiul istoriei la școală oferă exemple tinerilor pentru prezent. La ora de istorie se recurge la procedeul comparaţiei istorice, al analogiilor cu evenimente contemporane, al orientării în cadrul unor date statistice, pentru a se oferi elevilor modele de raționament, exemple de atitudini care pot fi de urmat în diverse situații cu care se confruntă astăzi națiunea română. De aceea, disciplina istorie are nevoie de mai multe ore (și nu de mai puține!) în TC și nu la CS sau CDEOȘ, atât la clasele de gimnaziu cât și la cele de liceu.
Prin multiplele exemple cu un caracter istoric, elevul învaţă să-şi exprime dragostea şi veneraţia față de trecutul istoric al neamului, să manifeste respect faţă de valorile culturii şi civilizaţiei universale.
Tudor Vianu afirma că “istoria este obiectul cel mai interesant al cunoaşterii şi elementul fundamental al culturii. Este cult şi educat cu adevărat numai omul care ştie de unde vine şi încotro se îndreaptă” iar Nicolae lorga spunea că: “nu există disciplină prin care să ne facem mai sociabili, mai altruişti, mai iubitori de om şi de viaţă în afară de istorie”.
De aceea, reiterăm faptul că educaţia istorică reprezintă un pilon important al existenţei noastre şi un subiect de mare actualitate instructiv-educativă, o disciplină de studiu care contribuie nu numai la cunoaşterea trecutului ci şi la buna formare a cetăţeanului contemporan.
Și totuși, pe fondul unei crize de identitate naţională care a cuprins România în ultimele două decenii, care se repercutează asupra sistemului de valori, la care tinerii se raportează, în noile Planuri-Cadru pentru învățământul liceal, supuse dezbaterii publice de către Ministerul Educației și Cercetării, poziția istoriei ca disciplină devine marginală.
România este în acest moment singurul stat european în care elevii învață în medie o oră de istorie pe săptămână, atât la gimnaziu și liceu, în timp ce în toate celelalte state din Europa, în Planurile – Cadru, sunt prevăzute între 2 și 4 ore la istorie. Înlocuirea Istoriei Europei de la clasa a XI a cu Istoria evreilor. Holocaustul nu are sens în acest context al rolului prioritar al istoriei de a forma cetățeni europeni cu o conștiință solidă democratică, la fel cum înlocuirea Istoriei românilor, de la clasa a XII a, cu Istoria comunismului din România, nu face decât să reducă total nefiresc istoria bogată în experiențe formatoare a conștiinței naționale a românilor la studiul rezumat al unei perioade de istorie a românilor cu efecte nefaste asupra dezvoltării valorilor democratice europene.
Studiul istoriei contribuie la formarea unui viitor cetățean cu spirit democratic, dar pentru aplicarea unei viziuni moderne și eficiente de predare a acestei discipline, istoria nu se poate face printr-un număr atât de redus de ore cum specifică noile Planuri Cadru.
Pentru a nu se ajunge ca viitorii absolvenți de liceu, fie că provin din clase cu profil real sau de uman, să fie lipsiți de unul dintre elementele importante ale identității naționale, locul istoriei ca disciplină de studiu trebuie neapărat reconsiderat.
Lasa un raspuns