Ministerul Educaţiei vrea să revoluţioneze materiile pentru liceu. Pe hârtie, ce-i drept. Elevii ar putea să studieze educaţie financiară, oportunităţi de carieră sau discurs public, drept materii opţionale. Momentan, sunt propuneri iar tinerii sunt sceptici că aceste discipline vor deveni realitate.
De anul viitor, elevii de clasa a 9-a ar putea învăţa cum să îşi gestioneze banii, cum să se îngrijească de sănătate sau chiar cum să vorbească în public. Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică noile planuri cadru pentru cei care intră la liceu din septembrie. Printre recomandările de materii opţionale se regăsesc educaţia financiară, educaţia pentru sănătate, design de aplicaţii, public speaking, teatru, managementul afacerilor, istoria ideilor religioase sau chiar… șah
• Finanţe personale
• Inventică
• Apps design
• Animație/Animație 3 D
• Managementul afacerilor
• Scriere ficțională/creativă
• Drama/teatru /teatru educațional
• Discurs public/Public speaking
• Artă și comunicare
În scris, pare revoluţionar. În realitate, susţin reprezentanţii elevilor, opţionalele sunt, de fapt, materii impuse tot de şcoală.
Rareş Voicu, reprezentantul elevilor: Aceste opţionale se fac doar pentru a salva nişte catedre, pentru a umple nişte norme. Dacă ai, de exemplu, un profesor de matematică care nu îşi face norma, face un opţional de matematică distractivă. Sau de chimie interesantă, care reprezintă materia respectivă dar cu un adjectiv pe lângă ea.
Planurile care stabilesc numărul de ore petrecute la şcoală de elevi şi împărţirea lor pe discipline au fost puse în dezbatere publică şi va dura o lună până să fie aprobate. De ele depinde şi baza de la care se pleacă în construirea programei şcolare. Iar întreg procesul este întârziat.
Sorin Ion, secretar de stat MEN: Undeva în jurul datei de 1 martie, sper, sunt doar date orientative, să putem discuta despre proiectarea manualelor şcolare.
Se propun tot câte 30 de ore pe săptămână. În plus:
Marian Staş, expert în educaţie: Sunt foarte, foarte multe discipline. Eu am numărat 18 -19 lucruri pe care copiii le au de făcut. Este imposibil de alocat un buget rezonabil de ore pentru fiecare pentru că numărul de ore pe săptămână este limitat.
Sorin Câmpeanu, ministrul Educației: Există o dezbatere întreagă asupra acestei configuraţii a planurilor cadru. Nu este vina cuiva că au fost preocupări excesive impuse de o perioadă cu totul atipică şi au fost lăsate în urmă aceste probleme care deşi sunt cronice trebuie discutate. Deci asta este prima urgenţă.
Elevii vor mai multă libertate în alegerea materiilor
Elevii sunt nemulţumiţi de împărţirea orelor propusă de minister. Şi-ar dori mai multă libertate de alegere din oferta şcolii.
Rareş Voicu, reprezentantul elevilor: Nu sesizăm nicio schimbare. Toate studiile arată că atunci când elevul are ceva de spus în ceea ce vrea să înveţe, este mai motivat şi are mult mai puţine şanse să abandoneze şcoala.
Sorin Ion, secretar de stat MEN: Elevii, şi nu numai, solicită mai multă libertate în alegere. Asta este princpala doleanţă, ducând lucrurile puţin la extrem. Şi-ar dori, spre exemplu, să aibă trei sferturi din materii la alegere. Din păcate, lucrul ăsta nu se poate realiza.
Explicaţia?
Marian Staş, expert în educaţie: Miza nu a fost de a cultiva elevilor capacitatea de a alege, de a selecta. Şi de data asta, proiectarea este făcută pentru a asigura profesorilor norme şi salarii şi nu pentru a asigura copiilor un model curicular de secol 21.
Actualele planuri cadru după care invaţă elevii acum sunt în vigoare din 2009. Prima generaţie de liceeni care va învăţa după planurile noi este cea care va începe clasa a IX-a în septembrie. Sunt aceiaşi copii care au mers în clasa 0 şi care, la începutul fiecărui ciclu de studiu au experimentat schimbări.
Sursa: Observatornews.ro
Lasa un raspuns