Hora la Prislop, un eveniment cu o admirabilă vechime, a mai scris o pagină în istoria vremii, printr-o ediție așteptată, care a depășit cu mult înălțimea edițiilor anterioare.
Două zone istorice, cu o însemnată valoare tradițională, Bucovina și Maramureș, s-au întâlnit la jumătatea drumului pentru a-și da mâna și pentru a le arăta trecătorilor că ce-i frumos și autentic în veci nu piere.
Înălțătoare momente! Și la propriu și la figurat!
Dintr-o parte a urcat Maramureșul, iar din cealaltă i-a întins mâna Bucovina, care și-a trimis la înaintare buciumașii și călăreții.
O Bucovină frumoasă și cu oameni gospodari!
S-au unit apoi culorile vii ale costumelor din Maramureș, cu frumusetețea bundițelor și a puilor de pe cămășile bucovinene.
Imaginea aceasta a fost la exterior. La interior, dragostea de neam și de țară și dorința de a păstra autenticul culturii tradiționale erau aceleași.
Artiștii de referință de pe scenă, oamenii doriți de un astfel de eveniment, ce a avut o pauză de patru ani, precum și organizatorii au făcut din acest eveniment unul extrem de reușit.
Și poate că Maramureșul, care este recunoscut pentru felul în care știe să își păstreze tradițiile și să învie vremuri de alții uitate, nu era cel mai simplu partener de organizare, însă Bucovina a mai dovedit încă o dată ce are și ce știe să facă cu ce deține.
După deschiderea oficială a evenimentului, în care autoritățile din cele două județe: președinții celor două consilii județene, Ionel Bogdan și Gheorghe Flutur, primarul din Borșa, Sorin Ion Timiș, și prefectul de Maramureș, Vlad-Emanuel Duruș, au transmis cuvântul de bună întâlnire, a început să cânte muzica, iar de acolo festivalul și-a urmat cursul.
Gheorghe Flutur, mai mult decât un politician cu discurs bun: un gospodar ce vorbește cu inima când vine vorba de Bucovina
Gheorghe Flutur, reprezentantul județului Suceava, a înțeles exact ce presupune funcția sa în cadrul unui astfel de eveniment. Practic, bucovinenii prezenți acolo nu aveau nevoie de un politician cu o cravată în dungi la gât, care să își prezinte neologismele în discurs.
Aveau, în schimb, nevoia să le arate și altora că și-au ales un gospodar în fruntea județului, care poate fi nu doar un important politician, ci și un autentic om din lumea satului.
A venit îmbrăcat în costum popular, fiecare detaliu din acesta fiind la locul său, semn că știe exact ce îmbracă: bundița cu dihori, din aceia închiși la culoare, ce nu se regăsesc pe toate bundițele, pălărie cu floare de colț, cămașă cu fir alb de Botoșana, curea lată și cizme.
Nici baltagul din mâna președintelui n-a fost la voia întâmplării: istoria ne învață că acesta era purtat și la nunți și la evenimente festive, însă nu oricine avea dreptul să-l poarte. Se cuvinea ca acesta să fie purtat de cei care au demonstrat acte de vitejie.
Inclusiv plosca de la gâtul președintelui Flutur spune ceva despre cel ce-o poartă: e dovadă că din ce ai tu, împarți și celor cu care te întâlnești.
Versurile compuse de Flutur, pentru necunoscători motiv de glumă, pentru ceilalți talent incontestabil
Da, Gheorghe Flutur compune! Și compune bine.
Nu face rime, că acelea sunt la îndemâna oricărui om. Face mai mult de atât. Așează cuvintele în așa fel încât să te gândești bine unde trebuie să te ducă cu gândul. Este și motivul pentru care nu sunt recomandate celor care nu au nicio legătură cu metafora, Dragostea, Dorul și celelalte lucruri ce nu pot fi cumpărate nici măcar cu împrumut de la bancă.
Și pentru Hora de la Prislop s-a pregătit. Nu ca să aibă de ce râde politicienii mult mai mici decât el din celelate partide, ci din respect pentru Bucovina și oamenii ei.
Așa se face că versurile compuse au atins multe inimi care simt și trăiesc românește.
Vom reda doar câteva exemple de strigături compuse de Gheorghe FLUTUR, care sunt mai mult decât rime.
„Parcă se-aude ceva,
Sus pe munte muzica,
Nu știu muzica să sune
Sau îi vreo sălbăticiune”…
„Hai ficiori cu mâna sus,
Pe vârf de munte-am ajuns,
Mai ușor cu stelele, că le puteți zgârie!”…
„Munții ăștia rămân goi,
Mâine când ne-om duce noi,
Și-o să plângă după noi,
Vreo câțiva ciobani și oi.
Lume te-ai putea gândi,
Iarna-aicea cum ar fi,
Frig de crapă pietrele
Și urlă jivinele.
Iarna hora horilor,
Îi urlatul lupilor…”
Da, Bucovina a oferit o lecție importantă la Prislop: s-a văzut experiența în organizarea unor astfel de evenimente, s-au văzut gospodarii Bucovinei, s-au văzut primarii cu ștaif și s-a vazut un președinte de Consiliu Județean de la care Maramureșul a recunoscut că are ce să învețe.
În rest, glumițe și neputințe…!
NOTA AUTORULUI:
„LASĂ LUMEA CUM ÎI EA
N-O FACE DIN BUNĂ REA”…
Bravo, daca se vrea se poate, asta e dovada clara a ceea ce a fist acolo si a ceea ce ati scris! Felicitari si voua ca jurnaliști, felicitări si Consiliilor Judetene otr organizare, dar va intreb si eu cand veti aduce un asemenea elogiu ptr cativa amarati de sosele de centura ptr cele 3 orase Bucovinene, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc si Gura Humorului, sa se bucure toti cetatenii tarii, nu numai noi de asemenea evenimente deosebite!??!?