Paștele e despre cum rămâi în inima celor pe care îi iubeşti

Dragoş Huţuleac

Nu ştiu cum simţiţi voi, dar eu am impresia că sărbătorile nu mai sunt trăite, ci bifate. Nu mai sunt tihnite, ci extenuante. Ne agățăm de ele ca de niște ocazii rare de a ne demonstra unii altora ce putem. Câți cozonaci facem, câte ouă roșii vopsim, câte tipuri de friptură servim. Uităm, de fapt, pentru ce ne-am adunat sau ce sărbătorim.

Paștele a devenit, la fel ca şi Crăciunul, a devenit o simulare. O întrecere în cumpărături, în pahare goale, în „stat pe capul” unora care nu ne vor neapărat prezenți în viaţa lor. O sărbătoare a excesului și a aparenței, când sensul ei profund este discreția, recunoștința, comuniunea. Pentru că este vorba despre o viață nouă, nu despre mahmureală. E despre lumină, nu despre întunericul egoismului. E despre Înviere, nu despre consum.

De aceea te poți îmbăta, și chiar merită, cu frumusețea unei dimineți liniștite în familie. Cu un peisaj simplu, cu vocea cuiva drag care îți spune „bine ai venit”, cu râsul copiilor tăi sau cu îmbrățișarea mamei. Acestea sunt beții pe care niciodată nu le vei regreta mai târziu.

Iubirea de Paște n-ar trebui să fie despre impuls, ci despre dăruire. Despre intimitate, nu despre instinct.

Paștele nu e despre sex, alcool și grătare. E despre sens, liniște, retrăire. Despre pacea noastră interioară. Despre a fi mai puțin prezenţi în telefon și mai mult prezenţi în viaţa celor dragi. Despre timp de calitate, nu despre masă cu 30 de persoane de complezență. Despre vorbit cu cu sufletul, de la suflet la suflet, nu despre vreme sau serviciu.

Paștele nu e un concurs. Nici o demonstrație. Nu e despre cine are mai mult, mai gustos, mai multă băutură sau mai mulți invitați. Nu e nici măcar despre „cine merge la biserică” dacă prezența e doar fizică. Paștele e despre cum rămâi în inima celor pe care îi iubeşti. Despre cum te privește copilul tău după ce ai stat cu el la masă, cu adevărat, câteva ore întregi. Despre cum a surâs partenerul sau partenera ta când, în sfârșit, ai tăcut și ai ascultat.

Adevărul e simplu: din toate Sărbătorile, Paștele e despre simplitate. Despre sens. Nu-l sufoca cu grătare, like-uri, epuizare. Lasă-l să „respire”. Și vei respira și tu, din nou, ca om viu, renăscut…