Postul Paștelui 2020 începe pe data de 02 martie și este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.
Postul Paştelui se ține fără carne şi lactate, iar în cele 40 de zile sunt doar două zile de dezlegare la peşte, de Buna Vestire şi de Florii, faţă de postul Crăciunului, când sunt 15 zile cu dezlegare la peşte.
Potrivit credinței populare, Postul Paștelui este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.
În Postul Paștelui credincioșii se abțin de la alimentele interzise (carne, ouă, pește, brânză, lapte..), dar, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.
În fiecare sâmbătă, au loc slujbe pentru pomenirea morților; femeile duc la biserică prescuri. În Sâmbăta Mare, dimineața, duc la biserică o prescură mai mare și o sticlă de vin.
Prescura urmează a fi tăiată în bucățele mici, stropite cu vin. Noaptea, după slujba de Înviere, acestea sunt împărțite credincioșilor.
Cine e scutit de post?
Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni.
Totodată, în Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri și nu se țin petreceri. În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă petrecerile sunt considerate nepotrivite.
O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.
sursa: www.stirilekanald.ro
Lasa un raspuns