Povești din masoneria românească

Am reușit să cunosc oameni importanți din această organizație, am ajuns să am acces la multe dintre documentele lor considerate secrete, m-am apropiat de unii masoni importanți, de alții mai puțini importanți, am ajuns oarecum familiarizat cu discreția acestei lumi și regulile sale. Pentru veridicitatea afirmațiilor făcute, puteți da un search pe Google și veți vedea că am mai publicat un interviu „Despre educația masonică. Despre Dumnezeu și spiritualitatea inițiatică românească” cu Marele Maestru ad Vitam al Marii Loji Naționale a României, Viorel Dănacu (o persoană deosebită, plină de calități nebănuite și posesorul unei fascinante colecții de documente masonice), inclusiv că am scris împreună cu el o carte intitulată „Despre un alt Mihail Sadoveanu. O poveste scrisă și nerostită despre o poveste cu simboluri ezoterice”. În cele ce urmează vă voi prezenta o mărturisire făcută de un prieten, membru al acestei organizații, dar care face parte din altă lojă, cu scopul declarat de a demonstra cât poate fi de fascinantă această lume, indiferent dacă crezi sau nu în poveștile ei.

„Am fost inițiat în masonerie la vârsta 22 de ani, în una dintre cele mai puternice loji din România anilor respectivi. La acel moment, oricine făcea parte din obediența respectivă era considerat un privilegiat. Intrai în contact cu cele mai iscusite minți și cele mai importante personalități culturale, religioase, politice, publice din țara noastră. Odată devenit «Frate», ți se deschideau trei tipuri de uși, care corespundeau calităților tale personale.

De exemplu, prima ușă se deschidea celor care își doreau să devină personalități publice, indiferent de domeniu, iar calitățile lor îi recomadau în acest sens. Odată intrat în lojă, erai ajutat să mergi pe drumul acesta, rostul activităților din cadrul lojii fiind acela de a te ajuta să-ți dezvolți tot mai mult acele aptitudini necesare proiectului tău de viitor. Educația ta este direcționată spre domenii unde se consideră că vei avea rezultate și ești sprijinit în mod constant pentru a deveni tot mai bun. Ai acces la niște informații mai puțin cunoscute de către societate, îți sunt indicate cele mai utile surse de cunoaștere, ești ajutat să-ți construiești o gândire de lider utilizându-se în acest scop unele metode care nu pot fi împărtășite opiniei publice. Nu pentru că ar fi satanice, cum se vehiculează în unele medii, ci pentru că acele metode dacă sunt folosite de cine nu trebuie, pot descătușa energiile negative ale persoanei respective, un exemplu la îndemână în acest sens fiind Hitler, care din păcate nu avea educația necesară și nici evoluția spirituală potrivită pentru a utiliză astfel de mijloace. Încrederea cu care a fost investit acest individ este o greșeală pe care societățile inițiatice trebuie să și-o asume!

A două ușă era deschisă celor care aveau averi considerabile, dar fără un caracter moral potrivit. Aceștia băteau la ușa Templului pentru obținerea statutului de mason cu scopul de a-și construi imaginea unor persoane care fac parte dintr-o elită. Aceste persoane sunt acceptate și folosite pentru finanțarea organizației. Ușor de manipulat printr-un sistem de recompense formale, cu titluri și grade din care respectivii nu înțeleg nimic și nici nu le folosește la nimic, aceștia își finanțează propriul orgoliu pe sume colosale, folosite ulterior cum trebuie de adevărații lideri ai masoneriei.

A treia ușa era deschisă celor care doreau cunoaștere. Aceștia trebuiau să dovedească, în cadrul ținutelor, că au calități spirituale și o inteligentă cu mult peste medie, pentru ca ulterior să fie luați sub îndrumarea adevăraților maeștri, pentru a-i iniția în ocultism și a le descoperi treptat Marile Taine ale Universului. Aveai acces la ritualuri într-adevăr secrete, la informații care lipsesc cu desăvârșire din spațiul public, luai contact cu toate formele de magie și manipulare a materiei, cunoșteai adevărata istorie a omenirii, trebuia să devii treptat un Iluminat. Pe drumul respectiv, te poți lesne rătăci, iar prețul cel mai adesea plătiti este nebunia. Forțele cu care umbli sunt atât de mari, încât dacă nu ești bine construit interior, te poți prăbuși oricând.

Majoritatea acelora care citesc aceste rânduri gândesc în mod cert că ultima categorie de oameni nu există. Eu le zic să se mai gândească!”