Vineri au loc primele rugăciuni în Hagia Sofia din Istanbul de la decizia președintelui turc Recep Erdogan de a declarat clădirea din nou moschee după ce instanța supremă a decis să anuleze statutul de muzeu.
Turcia a numit trei imami pentru Hagia Sofia, unul dintre ei profesor de studii religioase înainte de primele rugăciuni musulmane din interiorul clădirii din ultimii 86 de ani.
Decizia instantei turce din 10 iulie anulează un decret guvernamental din 1934, care a transformat ceea ce atunci era o moschee într-un muzeu, ca parte a procesului de secularizare inițiat de Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul republicii moderne a Turciei.
Hagia Sofia (din greacă de la Αγια Σοφια, Aghia Sofia, „Sfânta Înțelepciune”) a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, iar până vineri muzeu în Istanbul, Turcia.
Clădirea a fost catedra creștină a bizantinilor timp de 900 de ani până a fost cucerită de otomani care au convertit-o în moschee. A fost loc de rugăciune pentru musulmani până în 1934 când a fost transformată în muzeu.
Hagia Sofia are o vechime de 1.500 de ani și reprezintă unul din cele mai solemne locații de cult atât pentru creștini cât și pentru musulmani.
Decizia, cu o puternică încărcătură simbolică, de a transforma din nou Hagia Sofia într-o moschee a fost dur criticată la nivel internațional, inclusiv de către Statele Unite și reprezentanții Bisericii Ortodoxe. Agenția culturală a ONU, UNESCO, a spus că regretă decizia Turciei, deplângând faptul că nu a existat un dialog legat de statutul fostei catedrale bizantine.
Lasa un raspuns