Vladimir Putin îşi ia în serios porecla de ţar. Liderul de la Kremlin se compară cu Petru cel Mare, şi spune că la fel ca acesta, nu invadează, ci doar recuperează pământ rusesc. Între timp, pe front se dau în continuare lupte disperate pentru Donbas, iar Kievul recunoaşte că pierde şi 200 de militari în fiecare zi.
Ursula von der Leyen, la Kiev ca să discute despre reconstrucţia Ucrainei şi despre aderarea la UE
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns sâmbătă la Kiev pentru o nouă vizită consacrată ambiţiilor Ucrainei de aderare la UE şi reconstrucţiei. „M-am întors la Kiev pentru a mă întâlni cu preşedintele (Volodimir) Zelenski şi cu premierul (Denis) Şmigal”, le-a spus Ursula von der Leyen jurnaliştilor care o însoţesc în vizită. „Vom evalua eforturile comune necesare pentru reconstrucţie şi progresul înregistrat de Ucraina pe calea europeană”, a adăugat ea.
800.000 de ucraineni au primit paşaport rusesc începând din 2019
Peste 800.000 de persoane din regiunile separatiste din estul Ucrainei au primit cetăţenia rusă printr-o procedură simplificată în ultimii trei ani, conform agenţiei ruse de presă TASS, preluată de DPA şi citată de Agerpres.
Numai 1% dintre solicitările rezidenţilor din autoproclamatele republici Lugansk şi Doneţk au fost respinse, conform Ministerului de Interne rus.În 2019, preşedintele rus Vladimir Putin a emis un decret care facilitează emiterea de paşaport pentru persoanele din regiunea Donbas.
Paşapoarte vor fi de asemenea distribuite şi zonele ocupate de trupele ruse de la începutul războiului din Ucraina la 24 februarie. Rubla va fi de asemenea introdusă ca mijloc de plată.
Rusia susţine că a doborât trei avioane de război ucrainene
Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că forțele sale de apărare aeriană au doborât trei avioane de război ucrainene.
Armata rusă a doborât două avioane MIG-29 în regiunea Mikolayiv și un avion de vânătoare Su-25 în regiunea Harkov, a precizat ministerul într-un comunicat citat de Reuters şi Mediafax. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Ucrainei.
Aproape 300 de copii au murit de la începutul invaziei rusești în Ucraina
Aproape 300 de copii au murit de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Ucraina anunță moartea a încă 24 de copii în Mariupol. Biroul procurorului general al Ucrainei a declarat sâmbătă că a aflat despre moartea a încă 24 de copii în Mariupol, portul din sud-estul țării care a fost asediat timp de câteva săptămâni înainte ca forțele rusești să îl captureze la mijlocul lunii mai, anunță Reuters, citat de Mediafax.
În total, cel puțin 287 de copii au murit de la începutul invaziei rusești în Ucraina, la 24 februarie. Mai mult de 492 au fost răniți.
„În timpul înregistrării infracțiunilor penale, s-a aflat că alți 24 de copii au murit în Mariupol, regiunea Donețk, ca urmare a bombardamentelor nediscriminatorii ale armatei ruse”, a precizat biroul pe aplicația de mesagerie Telegram: „Aceste cifre nu sunt definitive, deoarece se lucrează la stabilirea lor în locurile de ostilități active, în teritoriile ocupate temporar și în cele eliberate”.
Reuters nu a reușit să verifice independent acest raport. Primarul din Mariupol a declarat că în oraș a izbucnit un focar de holeră, deoarece sistemele de salubritate au fost distruse, iar cadavrele putrezesc pe străzi.
Rusia a negat că a vizat civili și a respins acuzațiile de crime de război în ceea ce numește o „operațiune militară specială” menită să demilitarizeze și să „denazifice” Ucraina. Kievul și aliații săi spun că Ucraina a fost invadată fără provocare.
La începutul lunii iunie, Organizația Națiunilor Unite a declarat că peste 250 de copii au fost uciși de la începutul războiului și că cinci milioane de copii sunt în continuare expuși riscului de violență și abuz.
11:00 Lupte grele în Sievierodonetsk
Se dau lupte grele în Sievierodonetsk. Potrivit Ministerului Apărării britanic, armata Rusiei nu a reuşit să avanseze prea mult. ”Lupte intense în stradă sunt în desfășurare și, cel mai probabil, ambele părți au înregistrat un număr mare de victime”, a transmis ministerul într-o actualizare a raportului privind evoluțiile din Ucraina, publicată pe Twitter.
Ministerul Regatului Unit mai spune că Rusia recurge la sisteme de arme ineficiente care riscă să provoace ”daune colaterale semnificative și victime civile”, deoarece nu dispune de rachete moderne mai precise.
Organizaţia neguvernamentală rusă Comitetul împotriva Torturii, desemnată „agent al străinătăţii”
Organizaţia neguvernamentală rusă Comitetul împotriva Torturii a fost desemnată vineri „agent al străinătăţii” de către autorităţile ruse, în plină represiune împotriva societăţii civile în Rusia, relatează AFP, citată de Agerpres.
Numele acestei organizaţii fondate în 2000 apare de acum pe lista organizaţiilor care, conform Moscovei, exercită funcţia de „agent al străinătăţii”. Lista poate fi consultată pe site-ul Ministerului de Justiţie.
Comitetul împotriva Torturii militează pentru a determina autorităţile să ancheteze relele tratamente aplicate de forţele de securitate şi să ia măsuri pentru a le pune capăt. Organizaţia a lucrat în special asupra situaţiei din Cecenia.
Deja recunoscută ca „agent al străinătăţii” în 2015, apoi în 2016, organizaţia a decis să se autodizolve înainte de a se reforma în încercarea de a scăpa de această etichetă infamantă. Eticheta „agent al străinătăţii”, care aminteşte de cea de „inamic al poporului” din epoca sovietică, este folosită masiv împotriva organizaţiilor, opozanţilor şi jurnaliştilor acuzaţi că desfăşoară activităţi politice finanţate din străinătate.
„Agenţii străinătăţii” sunt supuşi la numeroase constrângeri şi proceduri dificile, riscând să primească sancţiuni dure. Ei trebuie în special să indice acest statut în toate publicaţiile lor. Clasarea Comitetului împotriva Torturii drept „agent al străinătăţii” survine într-un context de represiune nemiloasă împotriva oricărei voci critice în Rusia, în special de la lansarea intervenţiei militare din Ucraina la sfârşitul lunii februarie.
De atunci, au fost interzise numeroase ONG-uri. În aprilie, autorităţile ruse au închis birourile organizaţiilor Amnesty International şi Human Rights Watch.
Zelenski: „Rusia vrea să distrugă fiecare oraş din Donbas”
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că se pregăteşte o restaurare pe scară largă a ţării, după război, dar luptele grele care se duc în Donbas vor decide „când va veni acest «după»” şi care vor fi graniţele unde vor fi „stricate” planurile ocupanţilor. „Acum e timpul ca toţi ucrainenii să fie unul – o naţiune care luptă şi nu permite lumii să îşi îndepărteze atenţia de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă în Ucraina”, a subliniat el.
Zelenski a afirmat, în mesajul transmis în noaptea de vineri spre sâmbătă, că în Donbas continuă luptele „foarte grele”. „Rusia vrea să distrugă fiecare oraş din Donbas, «fiecare» nu este o exagerare. Ca Volnovakha, ca Mariupol. Toate aceste ruine, odată oraşe fericite, urme negre de foc, cratere de la explozii – asta e tot ce poate da Rusia vecinilor săi, Europei şi lumii. Acesta este probabil cel mai rapid exemplu de degradare completă a unui stat – calea pe care statul rus a urmat-o timp de 107 zile”, a afirmat Zelenski.
El a spus că trupele ucrainene fac tot ce pot să oprească ofensiva ocupanţilor, cât le permit „armele grele, artileria modernă – tot ce am cerut şi continuăm să le cere partenerilor noştri”.
Preşedintele ucrainean a arătat că s-a întâlnit, la Kiev, cu secretarul de stat pentru Apărare din Regatul Unit, Ben Wallace, şi au discutat despre oprirea agresiunii Rusiei, despre modul în care aceasta poate fi lipsită de potenţialul ofensiv. El a adăugat că s-a adresat şi comunităţii universitare britanice, vorbind cu studenţii şi lucrând „la toate nivelurile ca lumea să ne poată auzi şi să ştie de ce avem nevoie”.
Zelenski a spus că studenţii au avut multe întrebări despre cum va fi viaţa după acest război, despre reconstrucţie.
„Desigur, ne pregătim pentru o restaurare la scară largă a statului nostru. Desigur, am început deja reconstrucţia în teritoriul eliberat. Desigur, vom schimba multe în vieţile noastre după acest război. Şi e bine că lumea e interesată de detalii, vor să se alăture, se gândesc la moduri în care să lucreze pentru Ucraina după victoria noastră. Dar bătăliile continuă. Şi chiar acum, în aceste bătălii foarte dificile se decide când va veni acest «după». Se decide la care graniţe vom strica în sfârşit planurile ocupanţilor. Şi toată lumea ar trebui să amintească societăţii din alte ţări asta. Bătăliile care se duc acum. Sprijinul de care este nevoie acum. Nu depinde doar de politicieni şi diplomaţi. Ci şi de jurnalişti, activişti, antreprenori, oamnii noştrii strămutaţi care sunt acum în străinătate. Acum e timpul ca toţi ucrainenii să fie unul – o naţiune care luptă şi nu permite lumii să îşi îndepărteze atenţia de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă în Ucraina”, a subliniat Volodimir Zelenski.
El a menţionat că s-a adresat şi participanţilor la Summitul democraţiei de la Copenhaga, vorbind în special despre răspunsul Uniunii Europene pe care Ucraina îl aşteaptă la solicitarea sa de candidatură.”Voi sublinia din nou şi din nou: acesta va fi răspunsul UE nu doar pentru Ucraina, ci si pentru propriul viitor – viitorul proiectului european”, a susţinut preşedintele Ucrainei.
El s-a declarat recunoscător Guvernului britanic, Băncii Mondiale şi Guvernului Canadei pentru noi etape ale sprijinului financiar pentru Ucraina, menţionând că în urmă cu o zi ţara a primit 1,5 miliarde de dolari americani: un miliard de la Banca Mondială şi 500 de milioane de la Marea Britanie, bani care vor fi folosiţi pentru a plăti salariile din sectorul public. La rândul său, Canada a devenit prima ţară care a trimis un miliard de dolari canadieni în contul administrativ al Ucrainei de la Fondul Monetar Internaţional.
Zelenski a adăugat că Guvernul Ucrainei a început deja să implementeze deciziile discutate la şedinţa de săptămâna aceasta.
El a menţionat că s-a aprobat un document care se referă la autorizarea vamală a maşinilor prin serviciul de stat „Diia”, întregul proces fiind transparent şi unul care să „elimine aranjamentele din umbră care erau posibile în anii anteriori în această zonă”. Zelenski a spus că speră ca deputaţii să voteze rapid un astfel de proiect.
„Tot azi, Guvernul a prezentat detalii specifice despre programele de stat care ar trebui să asigure noi locuri de muncă şi sprijin pentru afaceri în aceste timpuri grele pentru noi toţi. Asta se referă în special la granturi nerambursabile pentru micro-afaceri şi alte tipuri de sprijin financiar special pentru întreprinderi mici şi mijlocii. În pofida presiunii din partea Rusiei, în pofida tuturor atacurilor ruseşti, vom face totul pentru a relansa economia Ucrainei, activitate economică”, a declarat Zelenski.
Zelenski a încheiat spunând că a semnat noi decrete pentru oferire de distincţii unor eroi, 242 de persoane, din care 8 post mortem.
Biden afirmă că Zelenski ”nu a vrut să audă” avertismentele sale privind invazia rusă
Joe Biden a afirmat că preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, „nu a vrut să audă” avertismentele americane înainte ca Rusia să-i invadeze ţara, notează AFP, citat de Agerpres.
„Mulţi oameni au crezut că exagerez” când am vorbit despre un atac rus asupra Ucrainei înainte de a începe, a declarat preşedintele american în cursul unei recepţii la Los Angeles, destinată strângerii de fonduri pentru Partidul Democrat.
„Dar ştiam că avem informaţii în acest sens. (Preşedintele rus Vladimir Putin) urma să treacă graniţa. Nu era nicio îndoială, iar Zelenski nu a vrut să audă asta”, a adăugat el în faţa jurnaliştilor. Statele Unite au început să avertizeze despre pregătirile pentru o invazie a Ucrainei cu mult înainte ca preşedintele rus să anunţe la 24 februarie o „operaţiune specială” împotriva ţării.
Aceste avertismente au suscitat neîncredere şi chiar critici mai mult sau mai puţin voalate din partea unor aliaţi europeni care considerau la acea vreme că Statele Unite sunt prea alarmiste.
Vladimir Putin se compară cu Petru cel Mare. Se dau lupte disperate pentru Donbas
Sărbătorirea a 350 de ani de la naşterea lui Petru cel Mare a fost pretextul perfect pentru ca Vladimir Putin să se compare cu unul dintre cei mai importanţi ţari ai Rusiei.
Vladimir Putin, preşedintele Rusiei: Petru cel Mare a purtat Războiul Nordului vreme de 21 ani. Există impresia că, luptând cu Suedia, el ar fi cucerit un teritoriu străin. Nu a cucerit nimic, a recuperat. Din câte se pare, este şi destinul nostru şi ne revine nouă să luăm înapoi şi să întărim graniţele.
Aşa explică Putin invazia în Ucraina. În aşa-zisă recuperare iniţiată de Petru cel Mare în secolul al VXIII-lea de care vorbeşte Putin, Rusia a invadat teritorii care acum aparţin Finlandei, Estoniei, Letoniei sau Suediei. Aşa că declaraţia sa nu este o întâmplare, în contextul în care două dintre aceste state sunt în NATO, iar celelalte două vor să adere. Finlanda a anunţat deja că va construi un gard de-a lungul frontierei cu Rusia.
Vladimir Putin, preşedintele Rusiei: Este imposibil să construieşti un gard în jurul unei ţări precum Rusia. Şi nu intenţionăm să ne izolăm.
Deciziile Moscovei stârnesc tot mai multă revoltă. Ieri un tribunal din Doneţk controlat de separatiştii proruşi a condamnat la moarte prin împuşcare doi britanici şi un marocan din armata ucraineană, capturaţi la Mariupol. Tribunalul, nerecunoscut de comunitatea internaţională, i-a considerat mercenari pe cei trei.
Aiden Aslin, prizonier condamnat la moarte: Aş fi sperat ca sentinţa să fie una mult mai corectă având în vedere modul în care am ajutat investigaţia şi pentru faptul că m-am predat.
Oficialii britanici încearcă acum să îi salveze. Au mai transmis însă că nu au ce discuta cu ruşii.
Robert Jenrick, parlamentar britanic: Este vorba de cetăţeni britanici care au ales să se alăture armatei ucrainene din motive personale înainte de invazia ilegală a lui Putin. Ar trebui să fie trataţi în concordanţă cu legile internaţionale şi Convenţia de la Geneva.
Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe: Crimele au fost comise pe teritoriul Republicii Populare Doneţk. Toate celelalte afirmaţii sunt deja subiectul unor speculaţii.
În Severodoneţk sunt, în continuare, lupte crâncene. Forţele ruseşti au distrus unul dintre simbolurile oraşului, un mare complex sportiv numit Palatul de Gheață. Kievul recunoaşte că între 100 şi 200 de militari ucraineni îşi dau zilnic viaţa pentru ţară.
În Zaporojie ucrainenii au dejucat un atac rusesc şi au lansat o contraofensiva, în timp ce obuze au căzut şi în Harkov şi la Dnipro. Asupra oraşului Krivi Rih, din centrul Ucrainei, s-au tras focuri de armă constant. Acest lucru a dus la probleme de aprovizionare cu gaz, electricitate și apă.Tot la Dnipro, o fată de doar 9 ani a reuşit să strângă aproape 4000 de euro pentru refugiaţi cântând pe străzi la flaut, relatează observatornews.ro.
Lasa un raspuns