Din cele 141 de anchete finalizate de Oficiul de Luptă Anti Fraudă (OLAF) în cursul anului trecut, 21 au fost efectuate în România, lucru care clasează țara noastră pe primul loc în topul infracțiunilor de acest tip.

România conduce și în clasamentul inculpărilor făcute la recomandarea OLAF, dar și la cel respingerilor dictate de autoritățile judiciare autohtone pe aceste cazuri. în total, organismul anti-fraudă european a investigat 33 de abateri de la normele UE în gestionarea fondurilor comunitare, 31 fiind reclamate de surse din mediul privat și doar 2 de către autorități.

Din cele 21 de anchete finalizate  în România de inspectorii europeni anti-fraudă, 11 s-au soldat doar cu recomandări din partea reprezentanților Comisiei Europene, celelalte continuându-și traseul în instanțe.
În topul ţărilor în care au avut loc anchete privind fonduri europene gestionate integral sau parţial la nivel local sau regional, România este urmată de Polonia (16 anchete, dintre care opt finalizate cu recomandări), şi de Ungaria (13 anchete, dintre care 11 încheiate cu recomandări).
Raportul OLAF detaliază şi cazurile de nereguli sau fraude înregistrate în fiecare ţară membră UE, în sectorul taxelor vamale şi în cel agricol.
Astfel, în România, autorităţile au raportat, în intervalul de timp 2013-2016, 305 cazuri de fraude şi nereguli ce au afectat colectarea de taxe vamale. Acestea au reprezentat 4,05% din suma totală colectată din taxele vamale în perioada luată în calcul.
La rândul său, OLAF a încheiat în acest interval 22 de anchete privind taxele vamale, cu un impact de 2,04% din totalul colectat.
În ceea ce priveşte fondurile structurale şi pentru agricultură, autorităţile române au raportat la Bruxelles, în perioada 2013-2016, 4.857 de cazuri, ce au avut un impact estimat la 5,65% din totalul plăţilor efectuate. La rândul său, OLAF a încheiat 99 de anchete în acest sector.
În 74 de cazuri de fraudă din fonduri europene, reclamate de OLAF în perioada 2009-2016, doar 24 au intrat în atenția anchetatorilor români. Alte 28 de cazuri sunt încă în perioada de analiză, autoritățile competente din România având un termen de 12 luni pentru a raporta acțiunile demarate în urma recomandărilor judiciare transmise de inspectorii anti-fraudă ai CE.