Studenții care vor să înființeze start-up-uri cu fonduri europene, prin programul „Innotech Student”, pot accesa banii cu ajutorul universităților care urmează să depună cererile de finanțare începând cu data de 15 iunie 2020, se arată în Ghidul solicitantului aprobat joi, printr-un ordin al Ministerului Fondurilor Europene (MFE).
Practic, după ce universitățile, în calitate de solicitanți, se înscriu în program, acestea pot începe procedura de selecție și de pregătire a studenților, în vederea înființării afacerilor gândite de ei.
Cine va da bani studenților
După cum scrie în Ghidul solicitantului, aprobat prin Ordinul MFE nr. 677/2020, banii ajung în posesia studenților prin intermediul solicitantului (de exemplu, o universitate) care, la rândul său, cere finanțarea de la MFE. Pot cere bani pentru studenții care vor să își înființeze start-up-uri, următoarele entități:
- instituţii de învăţământ superior publice şi private, acreditate
- școli doctorale şi graduale cu personalitate juridică, inclusiv parteneriate intre acestea și sectorul privat
- institute/centre de cercetare acreditate, inclusiv institute de cercetare ale Academiei Române
- Academia Română
- asociaţii profesionale
- camere de comerţ şi industrie
- instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și Parteneriatelor Locale pentru Ocupare și Incluziune Socială
- furnizori de formare profesională continuă autorizaţi, publici şi privaţi;
- organizaţii sindicale şi patronate;
- membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică;
- ONG-uri;
- parteneriate între categoriile menționate anterior.
Practic, aceste entități denumite și administratori de schemă sunt intermediarii dintre studeți și insituțiile statului. Tot ei sunt cei care vor organizaniște cursuri de formare antrepenorială, la finalul cărora vor fi selectate cele mai bune planuri de afaceri.
Cum se vor selecta studenții
În primă instanță, administratorul de schemă (de exemplu, facultatea) face o campanie de informare referitoare la curs (cum se va desfășura, care va fi metodologia de selecție etc.) și apoi selectează studenții care vor participa la programul de antreprenoriat. În acest sens, administratorul de schemă va selecta un grup de cel puțin 300 de persoane, iar fiecare cursant va avea la dispoziție minimum 40 de ore în care să-și însușească o serie de cunoștințe (cursurile vor fi atât teoretice, cât și practice).
La finalul acestor cursuri, va avea loc etapa de selecție a planurilor de afaceri gândite de cursanți, selecție care va fi realizată de un juriu de specialitate. Acesta va fi format din reprezentați ai mediului de afaceri și ai patronatelor din aria de implementare a proiectului. Domeniile din care vor fi selectate planurile de afaceri sunt următoarele:
- turism și ecoturim;
- textile și pielărie;
- lemn și mobilă;
- industrii creative;
- industria auto și componente;
- tehnologia informațiilor și telecomunicații;
- procesarea alimentelor și băuturilor;
- sănătate și produse farmaceutice;
- energie și management de mediu;
- bioeconomie, biofarmaceutică și biotehnologii;
- construcții;
- distribuție.
De principiu, planurile de afaceri sunt elaborate de cei care au parcurs cursulde formare antreprenorială. Se pot înscrie în procesul de selecție și persoane care nu făcut cursul, numai că numărul acestora nu trebuie să depășească 10%din totalul de persoane care vor beneficia de finanțare pentru înființarea unui start-up.
Ce se va întâmpla după selecție
Studenții ale căror planuri de afaceri au trecut de etapa de selecție vor putea participa și la alte activități precum simularea de întreprideri sau efectuarea de internshipuri, activități menite să dezvolte spiritul antreprenorial al studenților și să-i introducă în câmpul muncii, acolo unde urmează să-și implemeteze afacerea. Pe lângă aceste activități, cei selectați vor beneficia și de servicii personalizate de consiliere și de înființarea propriu-zisă a afacerii.
După ce au fost parcurși acești pași, administratorul de schemă cere banii pentru firmele înființate de studenți. Pragul maxim de finanțare este de 100.000 de euro, în funcție de locurile de muncă create:
- maximum 40.000 de euro, pentru cel puțin două locuri de muncă create;
- maximum 60.000 de euro, pentru cel puțin trei locuri de muncă create;
- maximum 80.000 de euro, pentru cel puțin patru locuri de muncă create;
- maximum 100.000 de euro, pentru cel puțin cinci locuri de muncă create.
Banii se vor acorda în două tranșe, în baza unui contract de subvenție, astfel: 75 % la înființarea companiei și 25% în momentul în care antreprenorii vor face dovada că au ocupat locurile de muncă.
Fiecare beneficiar al acestui ajutor financiar va avea la dispoziție maximum șase luni de la semnarea contractului să angajeze numărul minim de persoane asumat în planul de afaceri. Dacă nu fac acest lucru, a doua tranșă de bani nu se mai acordă și trebuie să returneze prima tranșă primită (cei 75%).
Cel care monitorizează întreaga activitate a firmelor înființate este administratorul de schemă (respectiv facultatea). Monitorizarea se desfășoară timp de 12 luni, adică exact perioada în care studenții trebuie să implementeze ce și-au propus în planul de afaceri.
Studenții care pot beneficia de finanțare pentru crearea unei afaceri sunt cei care se află în cel puțin anul doi de studii, doctoranzii aflați în ciclul de studii universitare de doctorat și cursanții de școli postliceale aflați în cel puțin anul doi de studii. Aceștia vor forma grupul țintă al proiectului și trebuie să provină din regiuni mai puțin dezvoltate ale României: Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru.
Scopul acestor finanțări este introducerea pe piața muncii a absolvenților de studii superioare în domenii considerate de viitor, dar și reducerea perioadei de timp în care aceștia se angajează, scrie avocatnet.ro.
Lasa un raspuns