Prevederile Ordonanței de Urgență 114/2018 stârnesc opinii divergente în rândul actorilor economici din România. Sectorul bancar, cel energetic și construcțiile sunt principalele domenii care sunt vizate de această Ordonanță de Guvern.

Până în decembrie 2018 Banca Națională a României avea în vedere o politică monetară prudențială, bazată pe o inflație scăzută, stabilă și predictibilă.

În 2018, în luna decembrie, Guvernul a dat ordonanța fără să se consulte cu nimeni din cadrul Băncii Naționale a României.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea la începutul lunii ianuarie că a fost luat prin surprindere  de „trăsnaia asta”, odată cu toată lumea.

„Ne-am chinuit să înțelegem taxa pe lăcomie de sărbători, aveam concediu, la asta l-am folosit, să facem un studiu de impact. Trebuia făcut înainte, ni s-a cerut acum”, declara guvernatorul.

Inițial, prin această OUG ministrul de Finanțe, Orlando Teodorovici, a dorit plafonarea ROBOR-ului la 1,5%, dar la aprobare și după mai multe consultări în cadrul ministerului a fost decis la 2%.

După această decizie toate băncile au stabilit că impactul major va fi asupra persoanelor juridice care au credite, dar și a persoanelor fizice.

Persoanele juridice au credite acordate de toate băncile din România și marea majoritate a acestora nu au mers pe dobânzi fixe, ci variabile, iar ROBOR-ul și l-au stabilit la trei luni, plus o marjă a fiecărei bănci.

Același sistem de calcul se aplică și persoanelor fizice, doar că impactul este mai mare pentru persoanele juridice, deoarece, dacă împrumuturile sunt mari, în consecință și dobânzile sunt mai mari.

Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 114/2018, noua taxă pentru bănci, denumită inițial „taxa pe lăcomie”, se va aplica la valoarea activelor financiare de la finele fiecărui trimestru, pentru băncile al căror ROBOR mediu trimestrial depășește pragul de referință de 2%.

Un alt aspect vizat în OUG este media trimestrială ROBOR, care va fi calculată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), nu de Banca Națională a României (BNR), cum este regula pentru stabilirea indicelui publicat în fiecare zi lucrătoare.

După lansarea acestei ordonanțe, guvernatorul BNR a acuzat „inovația” legării unei taxe pe activele bancare de ROBOR, care este un indicator al dobânzii de piață.

„Principalul element de nemulțumire este că taxa a fost legată de ROBOR și că nu s-a discutat clar cu industria. De altfel, «piața monetară a funcționat foarte bine în acest an». Ce-i cu nebunia asta pe care au lansat-o unii pe piață…? Dacă vă uitați pe grafice, reducerea ROBOR a venit după ce inflația a început să coboare”, afirma Mugur Isărescu la începutul anului.

Pentru mediul bancar cotele taxei pe active sunt aplicate astfel: dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,1%; dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0,51-1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,2%; dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01-1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,3%; dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51-2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,4%; dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe active este de 0,5%.

Orice economist știe că ROBOR-ul trebuie să se intersecteze cu partea de inflație. Inflația a ajuns la 3,54%, adică la marginea domeniului de +/- 1% faţă de dobânda de politică monetară de 2,50% a BNR.

Revenind la „taxa pe lăcomie” prin care se impozitează activele unei bănci, trebuie precizat faptul că acest lucru nu este echivalent cu profitul acelei banci.

Darius Vâlcov, unul dintre cei care au lucrat la acest proiect, a precizat că taxarea progresivă a activelor bancare a fost concepută pentru a împiedica o escaladare a indicelui de dobândă ROBOR. Autorii actului normativ cred că acel indice ar fi stabilit artificial, rezultat al unor practici de cartel între bănci.

„A existat tot timpul această suspiciune”, a spus Darius Vâlcov în momentul lansării OUG-ului.

Trebuie precizat că ROBOR-ul este stabilit de 10 bănci comerciale.

Băncile comerciale au decis, până la clarificarea aspectelor care țin de acest OUG, să aștepte ca ROBOR-ul să scadă, pentru a nu plăti foarte mulți bani. În acest moment BNR-ul nu poate să scadă acest indice, deoarece inflația este în jurul cifrei de 3,5%.

În urmă cu o săptămână a avut loc prima ședință din 2019 a Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială.

În timpul discuțiilor, BNR a prezentat studiul de impact privind taxa pe active financiare asupra instituțiilor de credit, a activității de creditare şi a creșterii economice.

Mugur Isărescu a reamintit faptul că în 2010, printr-o ordonanță, s-a stabilit modul în care se calculează ROBOR-ul.

 „Dacă nu le mai place această legătură, să modifice acel articol din ordonanță!”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a amintit că BNR a păstrat nemajorată, în ultima perioadă, rata dobânzii de politică monetară, în ciuda așteptărilor de creștere din prima parte a anului trecut.

„Dobânzile nu au explodat. Ne duceam prin vară la Parlament și se vorbea de dobânzi de 10-12%. Și uite că le-am păstrat aici! Dacă există o nemulțumire, chiar și la nivelul actual, v-am spus: o soluție mult mai simplă este să se renunțe la această legătură cu ROBOR-ul. Ea s-a introdus, dacă nu mă înșel, când ROBOR era 10% și atunci s-a considerat că e o legătură bună. Acum că ROBOR e 3% sau 2%… uite că apar discuții” afirma Isărescu după întâlnirea cu Teodorovici.

Eliminarea ROBOR-ului ar duce la falimentarea a jumătate din băncile din România.

Până la OUG 50/2010 dobânzile erau calculate de fiecare bancă în parte, în funcție de o dobândă de referință internă. Pentru a se alinia la politica monetară din cadrul Uniunii Europene a fost impusă o marjă fixă a băncii. Dobânda unui credit trebuie să fie formată din marja unei bănci, care nu poate fi schimbată în decursul contractului plus ROBOR-ul.

Acum, dacă eliminăm ROBOR-ul, facem un pas înapoi, deoarece acest indice va fi stabilit de BNR, bănci sau Comisia Națională de Strategie şi Prognoză.

În același timp, Statul Român a emis o serie de titluri de stat, iar Ministerul Finanțelor a mizat că băncile vor cumpără acele titluri. Surpriza e că băncile nu s-au înghesuit să cumpere, fapt ce a dus la întâlnirea dintre Teodorovici și Isărescu.

 

Mugur Isărescu, sfârșit de mandat la conducerea BNR?

 

Numirea guvernatorului BNR se face de către Parlamentul României, în acest moment PSD- ALDE având majoritatea. Sunt mari interese ca Isărescu să plece de la conducerea BNR.

De la anunțarea OUG 114/2018, băncile nu au mai făcut nicio investiție. Dacă până mai de curând băncile erau interesate să cumpere altele aflate în dificultate financiară, după această ordonanță conducerile băncilor se gândesc de două ori dacă o vor face, deoarece pe lângă suma plătită, jumătate va fi colectată de stat.

Un exemplu este Banca Transilvania, care avea de gând să renoveze 200 de sedii în țară, dar acest lucru nu se va întâmpla.

Deja suntem în februarie, iar investițiile lipsesc, acționarii băncilor,majoritatea dintre ei fiind străini, nu sunt dispuși să arunce cu bani pe piață.

Impactul acestei OUG este major. În primul rând, firmele care au credite au nevoie de capital de lucru pentru a face investiții, pentru a plăti salariile etc. Acești bani vin de obicei de la bănci, dar în actualul context, aceste unități bancare nu prea sunt interesate să acorde credite, fie printr-o dobândă exagerată, fie prin cererea de acte justificative care în final duc la neîncadrarea firmei.

Dacă situația nu se rezolvă în bine, în jumătate de an s-ar putea ajunge la mai mulți șomeri și la firme aflate în insolvență, această situație fiind cerută de terți.

Acești șomeri, majoritatea din mediul privat, vor încerca să se angajeze în țară, însă dacă nu vor găsi, se vor duce să lucreze în străinătate. Asta ar fi un caz parțial cu happy-end, dar dacă nu își vor găsi de lucru, atunci datoriile acestora se vor aduna. Dacă au și o rată imobiliară, situația va deveni aproape fără ieșire. Aceștia vor fi nevoiți să vândă, însă cumpărători care să dispună de bani, fără să se împrumute din bănci vor fi foarte puțini. Întreg sistemul, notar, cadastru, primărie nu va încasa niciun leu.

Băncile nu au luat o poziție, ele așteptând decizia dintre BNR și Ministerul Finanțelor din această săptămână. Dacă decizia va fi convenabilă pentru ambele părți, sistemul economic va începe să funcționeze. În caz contrar, băncile nu vor mai dori să dea credite și vor administra doar ceea ce au în portofoliu. Următoarea mișcare a băncilor va fi urcarea comisioanelor și asigurarea portofoliilor, fapt ce le va aduce bani pentru funcționare.

Din această OUG ar rezulta, dacă situația nu se va detensiona între BNR și Ministerul Finanțelor, o criză indusă. În această situație s-a ajuns deoarece Ministerul Finanțelor nu dorește să renunțe la OUG și nici BNR să modifice ROBOR-ul.

 

Lipsa banilor din piață sau o anchetă bine făcută de Consiliul Concurenței?

 

Un alt aspect interesant de luat în seamă este amendarea de către Consiliul Concurenței a marilor retaileri și furnizori cu peste 18 milioane de euro.

Companiile sancționate sunt: Auchan Romania SA – 36.563.004 lei (7,84 milioane euro); Carrefour România SA – 26.995.645 lei (5,79 milioane euro); Romania Hypermarche (Cora) SA – 12.410.834 lei (2,66 milioane euro); Quadrant-Amroq Beverages SRL – 5.984.053 lei (1,28 milioane euro); Star Foods EM SRL – 3.930.920 lei (843.599 euro); Strauss România SRL – 1.785.767 lei (383.236 euro); Nelson Prod SRL – 3.113 lei (9.252 euro).

Sancțiunile au fost aplicate în cadrul investigației privind fixarea prețurilor între retailerii Auchan, Cora și Carrefour și furnizorii acestora, în perioada 2010-2016.

Toată lumea știe și este de acord că, atât sistemul bancar cât și retailerii fac foarte mulți bani și întorc statului român foarte puțini bani din profit. Un exemplu este că băncile românești au rate de profitabilitate de 3 ori mai mari decât media europeană și de 7 ori mai mari decât în Germania.

Dacă facem o analiză asupra celor 100 de firme mari din România, doar 3 firme cu capital românesc, ceea ce înseamnă că 85% din Top 100, firme sunt multinaționale. Cu toate acestea, circa 90% dintre ele declară profit infinitezimal față de cifrele absolut babane de afaceri pe care le au. Faptul că multinaționalele ce operează în România declară profituri perfid de mici, impozitul de 16% pe care îl plătesc pentru ele este insignifiant, când ele scot în afara țării toată mierea de zeci de miliarde de euro pe care o produc aici. Întrebarea este de ce atunci mai faci afaceri în România când tu te plângi că ai un profit între 1 și 5%?

Totuși, acea ordonanță, făcută pe un colț de masă, nu rezolvă problema și poate duce către o criză. Prin acest gen de măsuri, România își pierde credibilitatea pe plan extern.

Această criză indusă, prin care statul dorește să protejeze cetățenii de fluctuațiile mari ale ROBOR-ului, valutei etc, se poate întoarce împotrivă. Un alt aspect extrem de interesant este faptul că EURIBOR-ul este de câțiva ani negativ, în acest moment fiind de -0,3.

După audierea din Comisia Economică a Senatului, Mugur Isărescu a spus că actul normativ prin care a fost introdusă taxa pe activele financiare ale băncilor este cel puţin o nereuşită, deoarece are efecte asupra politicii monetare.

„OUG nr. 114/2018 este cel puțin o nereușită, este un impozit pe politica monetară, ne leagă de mâini. (…) Dacă noi, la un atac al leului majorăm dobânzile, omorâm băncile”, a afirmat Mugur Isărescu, marţi, la audierea de la Comisia Economică a Senatului.

La această audiere participă întreg Consiliul de Administrație al BNR, iar inițiativa audierii i-a aparținut senatorului ALDE Daniel Zamfir, președintele acesteia.

„Este atac la adresa independenței instituției. (…) Avem deja semnale de la Banca Centrală Europeană”, a subliniat Isărescu, când a explicat efectele taxei pe activele financiare ale băncilor.

În final, în loc de concluzie, se nasc patru întrebări.

1 – Pleacă sau nu Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu?

2 -Dacă până la finele săptămânii nu se ajunge la un consens, care e direcția, ce vom face?

3 – Dacă se ajunge la un consens și se reglementează, cine e vinovatul care a creat această criză indusă, în urma căreia țara a avut de suferit?

4- Ar trebui schimbate contractele de creditare care sunt legate de ROBOR și modul lui de calcul?

 

 

 

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.