Salariul minim brut a crescut de la 1 ianuarie 2020

Salariul minim brut a crescut cu 7,2% de la 1 ianuarie 2020, comparativ cu nivelul din anul 2019.

Potrivit HG 935 din 13 ianuarie 2019, salariul minim brut pe economie crește de la 2080 de lei la 2230 de lei, de la 1 ianuarie 2020.

La un salariu brut de 2230 de lei, angajatul va primi „în mână” un salariu net de 1346 lei, iar firma va suporta în total un salariu întreg de 2280 de lei.

Salariul diferențiat pentru lucrătorii cu facultate care au cel puțin un an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare rămâne nemodificat: 2350 lei brut pe lună. La acest nivel salarial,  remunerația netă (în mână) primită de angajat este de 1413 lei, iar costul total plătit de firmă, de 2403 lei.

În România, în anul 2019 erau încadrați cu salariul minim brut de 2.080 lei un număr de 1.370.232 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariați activi (5.631.757). La aceștia se adăugau un număr mic de angajați la stat (33 de salariați).

De menționat că salariul net crește și prin aplicarea deducerilor personale, în funcție de numărul de persoane pe care angajatul le are în întreținere, conform art. 77 din Codul Fiscal.

SALARIUL MINIM 2020 ÎN FIRMELE DE CONSTRUCȚII

Separat, în firmele care activează în domeniul construcțiilor, salariul minim este de 3000 de lei brut. „În perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2028, pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună” – prevede Ordonanța de urgență 114/2017, modificată prin OUG 43/2019.

Mai exact, firmele obligate să le asigure lcrătorilor lor salariul minim brut de 3.000 de lei sunt ele din următoarele domenii (CAEN):

– activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 – secțiunea F – Construcții;

– domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri CAEN:

• 2312 – Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
• 2331 – Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică;
• 2332 – Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă arsă;
• 2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
• 2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;
• 2363 – Fabricarea betonului;
• 2364 – Fabricarea mortarului;
• 2369 – Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
• 2370 – Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
• 2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
• 1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;
• 2512 – Fabricarea de uși și ferestre din metal;
• 2511 – Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;
• 0811 – Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
• 0812 – Extracția pietrișului și nisipului;
• 2351 – Fabricarea cimentului;
• 2352 – Fabricarea varului și ipsosului;2399 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.

– 711 – Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică;

În cazul firmelor din aceste domenii, obligația de a asigura un salariu minim brut de 3.000 de lei pe lună vine și cu anumite reduceri de taxe pe partea angajatului și a angajatorului, în anumite condiții reglementate de OUG 114/2018, modificată prin OUG 43/2019.

Astfel, angajații firmelor încadrate în domeniile menționate beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venit, de 10%, de la plata contribuției la sănătate (CASS), de 10% și de scăderea contribuției la pensii (CAS) de la 25% la 21,25%. Acești angajați sunt scutiți de la plata contribuţiei la fondul de pensii administrat privat (pilonul II) în limita cotei prevăzute mai sus (în cazul celor care intrau la pilonul II).

Totodată, firma plătește o contribuție asiguratorie pentru muncă redusă cu 85% din valoarea ei. Astfel contribuția scade de la 2,25% la 0,337% din salariul brut.

Pentru aceste reduceri firma și angajații trebuie să îndeplinească unele condiții:

• firma realizează cifră de afaceri din activitățile din lista de mai sus și alte activități specifice domeniului construcții în limita a cel puțin 80% din cifra de afaceri totală. Pentru firmele noi, înregistrate la registrul comerțului începând cu ianuarie 2019, cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care se aplică scutirea.
• Pentru firmele existente la data de 1 ianuarie a fiecărui an (2020 în cazul nostru) se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat pe anul fiscal anterior (2019, în cazul nostru).
• Pentru firmele existente la data de 1 ianuarie a fiecărui an care au avut o cifra de afaceri din activitățile din listă cumulat pe anul fiscal anterior de peste 80% inclusiv, facilitățile fiscale se vor acorda pe toata durata anului în curs, iar pentru societățile comerciale existente la aceeași dată care nu realizează această limită minimă a cifrei de afaceri se va aplica principiul de la firmele noi.
• Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract sau comandă și acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum și alte activități auxiliare necesare activităților din listă. Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producția realizată și nefacturată.
• Veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar. Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de până la 30.000 lei, obținut din salarii și asimilate salariilor în cauză, realizate de angajați. Pentru partea din venitul brut lunar ce depășește 30.000 lei nu se vor aplica reducerile de taxe.
• Veniturile angajaților încadrați în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028 nu intră în aceste limite.

Astfel, în firmele de construcții (domeniile CAEN enumerate mai sus), la condiții normale de muncă, la un salariu minim brut de 3000 de lei, angajatul fără persoane în întreținere primește în mână un salariu net de 2362 de lei, iar angajatorul plătește un cost salarial de 3010 lei, dacă firmele îndeplinesc condițiile de mai sus.

Fără facilitățile acordate de stat în condițiile de mai sus, la un salariu brut de 3000 de lei, salariul net pentru angajat este de 1774 de lei, iar salariul întreg suportat de firmă este de 3068 de lei.

De asemenea, nu contează calificarea angajatului. Dacă firma la care lucrează activează în unul sau mai multe dintre sectoarele enumerate, e obligată să asigure salariul minim brut de 3000 de lei.

SALARIUL MINIM 2020 – procedura în REVISAL

Conform HG 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, angajatorii au obligația să transmită informațiile privind noile salarii pentru angajați în REVISAL, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii modificării, adică de la data de 1 ianuarie 2020.

Datele în registru se completează şi se transmit on-line pe portalul Inspecţiei Muncii.

La încetarea activităţii salariatului, angajatorii au obligaţia să îi elibereze acestuia o adeverinţă care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi în specialitate, precum şi un extras din registru.

SALARIILE PART-TIME 2020

De la 1 ianuarie 2020, contractele de muncă part-time sunt taxate cu contribuții sociale la valoarea lor reală, potrivit Legii 263/2019, privind modificarea Codului fiscal.

Legea – publicată în Monitorul oficial 1054 din 30 decembrie 2019, partea I – elimină o prevedere care fusese introdusă în anul 2017, prin care salariile pe fracțiuni de normă erau taxate cel puțin la valoarea salariului minim pe economie.

Astfel, de la 1 ianuarie 2020, se abrogă art. 146, alin (5 indice 1) din Codul fiscal:

• „Contribuția de asigurări sociale (CAS) datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial (…) nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotelor stabilite (…) asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ”.

De asemenea, noua lege abrogă art. 168, alin (5 indice 1) din Codul fiscal, care aplica același principiu de taxare și în cazul contribuției sociale de sănătate (CASS).

Problemele cu salariile part-time au început în iulie 2017, când o ordonanță de guvern a instituit regula prin care contractele de muncă part-time erau taxate cu CAS și CASS pe partea angajatorului la valoarea întreagă a salariului minim pe economie, dacă fracțiunea de normă era mai mică decât salariul minim.

Problemele s-au agravat când Guvernul Tudose a decis, prin Ordonanța de urgență 79/2017, mutarea contribuțiilor sociale de pe partea angajatului la angajator, începând cu 1 ianuarie 2018. Atunci, o serie de angajați care lucrau cu jumătate de normă, pe venituri mici, s-au trezit că trebuia să aducă bani de acasă să plătească CAS și CASS. Mai ales la stat s-a întâmplat asta, pentru că autoritățile respective – primării în general – nu puteau să suporte legal acele diferențe în numele angajatului.

De aceea, în februarie 2019, Guvernul Dăncilă, de atunci, a mai dat o ordonanță de urgență, prin care s-a prevăzut ca angajatorul să suporte diferența la plata CASS și CAS.

Sursa: PS NEWS