Serbările iernii

Parcarea de lângă mânăstire a găzduit timp de mai bine de 3 ore, un spectacol de muzică și dansuri populare combinat cu colinde și obiceiuri strămoșești care a atras ceva mai mult de o mie de persoane. Spectatorii s-au putut bucura de prezența reputatei Gabriela Teișanu, care pe lângă prezentarea spectacolului a și încântat publicul cântând câteva colinde, de recitalurile lui Alexandru Brădățan și ale Florentinei Moldovan și de evoluțiile a foarte multe formații și ansambluri din localitate și din Bucovina.
Beneficiind de o vreme relativ călduroasă pentru această perioadă a anului, de soare și de suportul termic oferit de organizatori, țuică și vin fiert, spectatorii au urmărit cu atenție Ansamblul etnicilor polonezi din Poiana Micului, Mala Pojana, Ansamblul de copii Voinicelul și Ansamblul Căminului Cultural din Mănăstirea Humorului și chiar au dansat câteva dansuri populare abil îndemnați de Alexandru Brădățan și Florentina Moldovan.
Partea a doua a spectacolului, cea de datini, a reunit câteva din cele mai cunoscute formații din județ, de la cea din Dolheștii Mari la cea din Ostra, trecând prin Horodnicul de Sus, formația copiilor din Berchișești, ”Căiuții” din Zvoriștea și ansamblul celor din Mălini. Ca totul să fie perfect spectacolul s-a încheiat cu un foc de artificii apreciat de toți cei prezenți ca fiind cel mai reușit din cele văzute în ultima vreme.
Nu poate nimeni descrie atmosfera din parcarea de lângă mânăstire, iar cei care n-au fost acolo nu au cum afla ce înseamnă acest eveniment, ce valoare are pentru comunitatea locală și cum înțeleg mânăstirenii să-și împartă bucuriile cu turiștii care aleg, în număr tot mai mare, această destinație. Îmi permit să-l citez pe Constantin Moldovan care, în deschiderea serbării, spunea că oamenii locului sunt primitori, gospodari și preocupați să mulțumească doleanțele turiștilor deoarece sunt conștienți de importanța contribuției acestora la bunăstarea comunei. Mai spunea profesorul Moldovan și că Bucovina este un leagăn milenar de multiculturalitate, un loc unde multe etnii au învățat să conviețuiască în pace.
Pentru păstrarea culturii poporului Român, asemenea evenimente sunt exponențiale deoarece numai cu ocazia lor turiștii, indiferent dacă români sau străini, au ocazia să vadă cu ochii lor ”Istoria” vie a acestui pământ. Deși locuiesc în Bucovina de peste zece ani, încă mai sunt surprins de tradițiile milenare păstrate aici, de stoicismul cu care locuitorii acestor locuri își poartă prin timp zestrea genetică și datinile. Am observat și faptul, nu puțin important după părerea mea, că valoarea ansamblurilor crește proporțional cu distanța față de șoselele naționale, că indiferent dacă vorbim de Berchișești-Corlata, de Mălini sau de Ostra, de Ciocănești sau de Fundul Moldovei, toate aceste localități sunt plasate în afara căilor circulate frecvent, ceea ce le dă șansa păstrării ființei lor naționale.
Din punct de vedere cultural, Mânăstirea Humorului este o comună norocoasă deoarece este îndeajuns de aproape de orașul Gura Humorului pentru a avea oricând acces la civilizația debordantă a mileniului trei dar, concomitent, este îndeajuns de departe de aceasta încât să-și poată permite să păstreze tradițiile din bătrâni. Cu un primar care este în același timp istoric și poet și cu un Consiliu Local preocupat de binele comunei, mânăstirenii se pot ocupa liniștiți de treburile lor și, neexistând motive de dispută, se pot bucura împreună de fiecare dată când se ivește ocazia.
Am fost de multe ori martor la astfel de manifestări, indiferent dacă de Paște, Crăciun sau la Balurile Gospodarilor (câte două în fiecare an). În multe cazuri am observat oameni din sală jucând mai bine decât formațiile de pe scenă, iar râsul și glumele n-au lipsit niciodată. Sunt multe asemenea locuri în Bucovina, locuri de unde te întorci mai bogat sufletește și fiecare dintre noi e liber să-l găsească pe al său. Fără a avea pretenția de a face vreo judecată de valoare, din punctul meu de vedere Mănăstirea Humorului este un loc potrivit pentru vacanțele oricui.
Vă rog să-mi dați voie să le urez humorenilor un 2016 plin de realizări și de bucurii, multă sănătate și luciditate în alegerile locale. Numai de ei depinde dacă Gura Humorului va crește în importanță turistică și Mănăstirea Humorului își va păstra curba ascendentă de dezvoltare. Tot ei vor decide dacă cele două localități își vor păstra interesul pentru cultură tradițională sau nu. La mulți ani!