Spitalul Clinic Județean Suceava rămâne fără gardă la Pediatrie. Dr. Elena Moldovan: „Principala cauză este prezentarea abuzivă în urgenţă şi agresivitatea aparţinătorilor”

Medicul a povestit pentru News.ro că „au fost situaţii în care aparţinătorii, din cauza timpului de aşteptare, au intrat foarte violenţi verbal şi limbajul corpului extrem de violent sau chiar ameninţări, ameninţări inclusiv de tipul „Nu mi-este frică să mă întorc la puşcărie”, aşa mi s-a spus de către un părinte, „Dacă păţeşte ceva copilul meu îl caut şi-l omor pe al tău. Am fost ameninţată de cineva că vine cu toporul, nu a venit cu toporul, era un copil cu o plagă, s-a mediatizat atunci destul de mult, era o plagă minoră, între timp eu aveam un copil zdrobit de un copac, şi nu mai avea răbdare şi a venit peste noi cu ameninţări, au fost situaţii în care a trebuit să mă întorc cu spatele pentru că a venit cu pumnul asupra noastră şi a trebuit să mă întorc ca să nu-mi dea în faţă, au fost situaţii în care ni s-au smuls din mână materialele sanitare, branule, perfuzii, perfuzoare, pentru că voiam să recoltăm copilului sau plângea copilul în timpul perfuziei. Mai mulţi aparţinători au spus că vin cu toporul”, a relatat medicul.

Motivele din spatele demisiilor

Ea spune că mai mulți medici  au decis să demisioneze, să nu mai lucreze în urgenţă din cauza numărului mare de pacienţi care nu sunt întotdeauna o urgenţă, dar şi din cauza agresivităţii unora dintre aparţinători.

„Per total, la noi au plecat 7 medici prin demisie în ultimii 5 ani, din urgenţă. Principala cauză este prezentarea abuzivă în urgenţă, foarte mulţi copii şi agresivitatea aparţinătorilor. Rămânem fără linie de gardă în curând din cauza faptului că pacienţii sunt foarte, foarte agresivi. Eu plec cu 1 februarie, eu am să merg pe secţie, dar colegii mei au plecat în privat. Eu urmează mă mut de pe secţia UPU-SMURD în compartimentul de pediatrie, urmează să plec în Secţia de pediatrie”, a declarat medicul.

Este posibil ca în curând să nu mai poată fi asigurată linia de gardă pe pediatrie la Spitalul Judeţean de Urgenţă din  Suceava. „Cel mai probabil rămânem fără gardă pe pediatrie din 3 februarie, pentru că rămân doar trei medici şi linie de gardă se face cu minimum 5 medici. Nu există gardă în care să nu fie cel puţin o dată agresat medicul, verbal măcar. Nu există nicio gardă în care să nu fim ameninţaţi, s-a pus pază, s-a pus un buton astfel încât să nu se poată intra în sala de consultaţie – uşa să funcţioneze doar din interior, iar pentru acces din afară doar la cerere – trag de uşă până ce nu mai merge sistemul acela, trag de uşă până ce se dechide şi se blochează sistemul”, a mai spus medicul.

„Ar trebui să fie legislaţia în vigoare aplicată, pentru că este o lege din 2006 (n.r. – Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii) care apără personalul medical în funcţiune, dar ea este foarte greoi aplicată, noi când sunăm la poliţie, poliţia ne întreabă şi ce trebuie să fac. Vin şi, ca să se întâmple ceva, ar trebui foarte mult din timpul medicului să fie afectat, ar trebui procedura mult simplificată. Vine poliţia, ar trebui să ia declaraţiile, să înceapă o anchetă şi să nu mai tot cheme medicul, să nu trebuiască medicul să-l dea în judecată pentru agresiune, ca persoană fizică. Ar trebui să ia incidentul pur şi simplu şi să ancheteze incidentul, nu să poarte medicul pe drumuri”, a spus medicul.

„Am mai avut situaţii în care am depus plângeri, le-am retras pentru că este foarte greoi, după aia trebuie să mă duc eu de nenumărate ori la poliţie ca să se întâmple ceva ulterior, am retras plângerile, e descurajant. Nu s-au soluţionat cazurile pentru că toată lumea, şi asistenţii, pentru că şi ei sunt în aceeaşi situaţie, şi-a retras plângerile din cauza procedeului extrem de greoi. Ar trebui măcar amenzi să le dea, ar trebui descurajat legal”, a precizat medicul.

Și Dr. Marian Stamate, medic primar ORL la Spitalul Colţea din Capitală este de părere că ar trebui schimbată legislația, încât atunci când există agresiune împotriva personalului medical, aceasta să fie asociată cu infracţiunea de ultraj.

„Legislaţia trebuie schimbată încât, atunci când agresezi un medic, să fie asociată cu infracţiunea de ultraj. Aşa cum se aplică, nu ştiu, consilierilor judeţeni, locali, demnitarilor, magistraţilor. Una peste alta ar trebui cu totul aduşi medicii în categoria legală a magistraţilor, demnitarilor şi politicienilor şi atunci lucrurile s-ar schimba pentru că şi organele statului, de impunere a disciplinei şi a legii, ar fi forţate să acţioneze cu totul şi cu totul altfel. În momentul de faţă, medicii sunt în cu totul altă categorie, undeva departe, departe. Să nu uităm de faptul că avem o discrmininare şi în Legea 295, unde magistraţii, demitarii şi toţi politicienii sunt trecuţi într-o categorie specială de protecţie şi autoprotecţie, îşi pot asigura protecţia personală şi a familiei, medicii nu sunt trecuţi în acea categorie”, a spus medicul.

Poliția, înțelegătoare cu infractorii

Poliţiştii sunt mai îngăduitori cu cei care nu ţin cont de lege decât cu personalul medical, afirmă Dr. Stamate, invocând una dintre situaţiile care a avut loc la Spitalul Colţea din Capitală.

„Din păcate, poliţia este mult mai înţelegătoare cu infractorii, în multe cazuri, decât cu personalul medical agresat. La noi a fost chemată poliţia de destule ori de-a lungul timpului şi au fost foarte paşnici, au venit mai degrabă ca nişte negociatori de pace decât ca un organ de poliţie, însă în momentul în care pacienţii dau telefon la aceeaşi secţie de poliţie pentru că li se pare lor, de exemplu am avut caz în care au venit să ne ridice un rezident pentru că pacienţii de la uşă au dat telefon la poliţie că le-a cerut bani. Despre ce bani era vorba? Era scrisă pe uşă, semnată de conducerea spitalului, în care trebuia să taxăm extragerea de dopuri de cerumen în timpul gărzii. Dar nici pacientul, nici poliţia nu au citit lista, documentul legal de pe uşă şi au venit să ne ridice un rezident. Dar dacă îi chemi că te bat pacienţii, sunt foarte calmi şi liniştiţi, vin şi târziu. Nu l-au ridicat pe rezident că i-am scos afară şi i-am pus să citească afişul conducerii. Reacţia poliţiei a fost: dacă tot am venit, nu vă uitaţi şi în urechile noastre, că şi noi cred că avem dop”, a spus el, potrivit știrileprotv.ro.

Reacția Colegiului Medicilor

Medicul nu este responsabil de tot ceea ce nu funcţionează în sistem, explică Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, incluzând aici şi orele de aşteptare pentru pacienţi şi aparţinătorii acestora. Legislaţia existentă în acest moment trebuie respectată, mai spune preşedintele CMR.

„Pe de altă parte, pacienţii trebuie să înţeleagă că medicul nu este responsabil de minusurile sistemului de sănătate, de la infrastructură deficitară, la lipsa de aparatură, personal insuficient, ore de aşteptare, etc. Medicul trebuie să semnaleze ce nu funcţionează şi ce aduce minus pacienţilor, dar trebuie înţeles că medicul nu este responsabil de tot ce nu funcţionează în sistem. Violenţa reprezintă însă un comportament inadecvat şi trebuie luate măsuri în conformitate cu legislaţia existentă.

Medicul trebuie să vadă în pacient un om căruia trebuie să îi ofere toate cunoştinţele sale şi empatia necesară în exercitarea profesiei medicale, iar pacientul trebuie să vadă în medic un profesionist căruia să îi acorde încredere”, a precizat pentru News.ro Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, preşedinele Colegiului Medicilor din România.

Ce prevede legea

Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, artiolul 652:

ART. 652 (1) Ameninţarea săvârşită nemijlocit ori prin mijloace de comunicare directă contra unui medic, asistent medical, şofer de autosanitară, ambulanţier sau oricărui alt fel de personal din sistemul sanitar, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Lovirea sau orice acte de violenţă săvârşite împotriva persoanelor prevăzute la alin. (1), aflate în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (3) Vătămarea corporală săvârşită împotriva persoanelor prevăzute la alin. (1), aflate în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani. (4) Vătămarea corporală gravă săvârşită împotriva persoanelor prevăzute la alin. (1), aflate în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.