Tinerii șomeri, în atenția Uniunii Europene

În Comunicarea Comisiei Europene nr.727 din 05 decembrie 2012 intitulată „Către integrarea tinerilor pe piaţa muncii”, criza prin care trece Europa începând din anul 2008 are un impact grav şi amplu asupra tinerilor, rata şomajului în rândul acestora înregistrând în cadrul Uniunii Europene o medie de 22,7% în al treilea trimestru din 2012, fiind de două ori mai mare decât rata şomajului la adulţi. În UE, aproximativ 5,5 milioane  de tineri sunt şomeri, ceea ce înseamnă că 1 din 5 cetăţeni europeni sub vârsta de 25 de ani nu îşi pot găsi un loc de muncă, deşi ar dori acest lucru. În prezent, 7,5 milioane de cetăţeni cu vârsta între 15 şi 24 de ani nu au un loc de muncă şi nu urmează studii sau cursuri de formare profesională.

Dincolo de efectele imediate ale crizei, problemele structurale ale sistemelor de educaţie şi ale pieţei muncii au făcut ca tranziţia de la şcoală la muncă să devină o temă dificilă. Situaţia în care se găsesc foarte mulţi tineri europeni, de a nu ocupa un loc de muncă, poate avea un impact negativ pe termen lung, aceştia fiind expuşi, pe lângă creşterea riscului de şomaj în viitor, şi unui risc mai mare de excluziune socială.

În România, ca în majoritatea ţărilor Uniunii Europene, şomajul în rândul tinerilor este o problemă socială cu implicaţii importante la nivelul întregii societăţi  şi, de aceea, stimularea ocupării în rândul tinerilor este considerată una dintre priorităţile naţionale majore. Inserţia tinerilor pe piaţa muncii din România este influenţată de factori precum pregătirea profesională, statutul socio-economic, schimbările tehnologice, efectele crizei economico-financiare, situaţia actuală impunând o permanentă adaptare la schimbările survenite rapid, într-un mediu din ce în ce mai competitiv.

Tinerii au reprezentat în anul 2012 cea mai defavorizată categorie pe piaţa muncii din România, conform unui raport al ANOFM, dintre toate categoriile de vârstă, tinerii fără experienţă sau cu un număr mic de job-uri la activ şi-au găsit cel mai greu un loc de muncă în 2012. Doar 68.000 de tineri sub 25 de ani au reuşit să se încadreze în muncă în cursul anului trecut, mai puţini decât toate celelalte categorii de vârstă.

În contextul Europa 2020, a fost elaborată o strategie europeană privind ocuparea forţei de muncă. Aceasta îşi propune să creeze locuri de muncă mai multe şi mai bune pe tot teritoriul Uniunii Europene. Pentru a reacţiona faţă de nivelul ridicat al şomajului în Europa, Comisia Europeană a lansat în aprilie 2012 un set de măsuri, care formează aşa-numitul pachet privind ocuparea forţei de muncă. Acesta îşi propune să sprijine crearea de locuri de muncă, prin reducerea impozitării forţei de muncă, utilizarea eficientă a subvenţiilor pentru angajare, exploatarea potenţialelor sectoare-cheie, cum ar fi economia ecologică, tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, asistenţa medicală. De asemenea, pachetul își propune să restabilească dinamica pieţelor muncii, prin sprijinirea lucrătorilor care doresc să îşi schimbe locul de muncă sau să se reintegreze pe piaţa muncii,mobilizarea tuturor actorilor implicaţi în implementarea reformelor necesare,realizarea de investiţii în dobândirea de  competenţe, pe baza unei mai bune anticipări şi monitorizări a nevoilor pieţei,promovarea liberei circulaţii a lucrătorilor. Un alt scop este de a consolida guvernanţa în domeniul politicilor de ocupare a forţei de muncă, prin ameliorarea  monitorizării acestora, împreună cu statele membre, pentru a garanta că aspectele sociale şi cele legate de ocuparea forţei de muncă beneficiază de aceeaşi atenţie ca şi cele economice.

Pachetul privind ocuparea forţei de muncă se bazează pe Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă şi este sprijinit de Observatorul european pentru ocuparea forţei de muncă şi Programul de învăţare reciprocă.

Pentru atingerea obiectivelor Europa 2020, fiecare stat membru trebuie să pregătească un Plan naţional privind locurile de muncă pentru tineri, ce ar trebui centrat pe implementarea „garanţiei pentru tineri” – tinerii ar trebui să aibă posibilitatea ca, în câteva luni de la terminarea şcolii, să poată ocupa un loc de muncă sau să participe la programe de formare continuă, stagii de ucenicie sau de formare la locul de muncă.

În domeniul stimulării ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor, se recomandă statelor membre accelerarea eforturilor pentru ca tinerii să poată avea acces la ocuparea primului loc de muncă şi creşterea substanțială a numărului de stagii de ucenicie şi de formare profesională la locul de muncă. Eforturile autorităţilor naţionale trebuie să fie direcţionate către reintegrarea în sistemul de educaţie a persoanelor care au părăsit timpuriu şcoala şi creşterea şanselor de incluziune activă a grupurilor vulnerabile. Aceste aspecte ar trebui implementate, în colaborare cu partenerii sociali, prin punerea în aplicare a unor inițiative corelate privind ocuparea, incluziunea socială, educaţia şi formarea profesională, precum şi antreprenoriatul în rândul tinerilor.

În acest context, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a demarat elaborarea Planului naţional pentru stimularea ocupării tinerilor, în cadrul unui grup de lucru interministerial din care au făcut parte Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Economiei şi Ministerul pentru Societatea Informaţională. Planul include o serie de măsuri care să faciliteze implementarea în România a programelor de tip „garanţia pentru tineri”, orientate pe următoarele direcţii:

–       consilierea şi orientarea în carieră a tinerilor, în special a celor cu nivel mai redus de calificare, prin implementarea unor programe personalizate;

–       recunoaşterea competenţelor dobândite de tineri în sistem informal sau non-formal;

–       formare profesională prin ucenicie la locul de muncă şi dobândirea unei prime experienţe profesionale prin activităţi de voluntariat;

–       crearea de noi locuri de muncă prin implementarea programelor de dezvoltare a antreprenoriatului în rândul tinerilor;

–       îmbunătăţirea capacităţii de participare a tinerilor pe piaţa muncii şi/sau de protecţie socială a tinerilor aflaţi în risc de sărăcie.

Măsurile din plan vor fi incluse în Programul Naţional de Reformă – capitolul privind ocuparea  forţei de muncă, iar monitorizarea implementării se va efectua în conformitate cu procedurile de monitorizare a PNR.

În actualele condiţii socio-economice, România este conştientă de importanţa procesului de modernizare a infrastructurii pieţei muncii, de adaptare a sistemului educaţional la cerinţele pieţei, de revigorare a cercetării ştiinţifice şi a inovării, cu accent pe relevanţa în practica economică, şi urmăreşte flexibilizarea pieţei muncii şi asigurarea condiţiilor necesare dezvoltării unui climat concurenţial optim.

În elaborarea Planului Naţional pentru Stimularea Ocupării Tinerilor 2013 s-a pornit de la realităţile naţionale în domeniul ocupării forţei de muncă existente, cu focalizare specială pe problemele cu care se confruntă tinerii la contactul cu realităţile pieţei muncii.

Prioritatea României din punct de vedere al ocupării tinerilor pentru anul 2013 este reducerea timpului petrecut în şomaj şi inactivitate şi sporirea şanselor pentru găsirea unui loc de calitate.

Scopul Planului naţional pentru stimularea ocupării tinerilor este acela de sprijinire a tinerilor care nu au un loc de muncă şi de stimulare a inserţiei cât mai rapide a acestora pe piaţa muncii.

Obiectivele principale, prevăzute în document, au fost definite astfel încât să respecte recomandările Comisiei Europene, respectiv:

Obiectivul principal nr.1: Dezvoltarea oportunităţilor de ocupare pentru tineri în anul 2013 prin adoptarea unor măsuri specifice de stimulare a pieţei muncii.

Direcţii de acţiune:

1. Îmbunătăţirea măsurilor de stimulare a angajatorilor pentru ocuparea tinerilor;
2. Promovarea şi încurajarea culturii antreprenoriale în rândul tinerilor pentru crearea de noi locuri de muncă;
3. Creşterea mobilităţii tinerilor pe piaţa muncii la nivel naţional şi european;
4. Creşterea şanselor pentru obţinerea unui prim loc de muncă.

Obiectivul principal nr.2 : Adaptarea continuă a educaţiei şi formării profesională a tinerilor la cerinţele pieţei muncii

Direcţii de acţiune:

1. Corelarea educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continue cu cerinţele pieţei muncii;
2. Facilitarea tranziţiei tinerilor de la şcoală la piaţa muncii;
3. Promovarea voluntariatului în scopul dobândirii de experienţă în rândul tinerilor;
4. Îmbunătăţirea parteneriatelor pentru dezvoltarea de competenţe necesare pieţei muncii;
5. Consolidarea capacităţii de anticipare şi răspuns la necesităţile identificate pe piaţa muncii în materie de competenţe;
6. Dezvoltarea şi consolidarea instituţională a structurilor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii.

Având în vedere Planul Naţional de stimularea a ocupării tinerilor, am conceput un Plan Judeţean de stimulare a ocupării tinerilor, ne-am  stabilit măsurile concrete pe care le vom întreprinde pe plan local. Pentru atingerea obiectivului nr.1, Dezvoltarea oportunităţilor de ocupare pentru tineri prin adoptarea unor măsuri specifice de stimulare a pieţei muncii, vom organiza burse ale locurilor de muncă , una în luna septembrie dedicată absolvenţilor şi una în luna noiembrie, special pentru tineri supuşi riscului marginalizării sociale. Această acţiune privind ocuparea tinerilor marginalizaţi social răspunde şi cerinţei din Planul judeţean în domeniul incluziunii sociale şi protecţiei sociale pentru anul 2013 , Direcţia de acţiune 2 incluziunea activă. Vom încheia contracte de solidaritate tinerilor marginalizaţi social şi vom identifica angajatori de inserţie, vom acorda subvenţii conform bugetului alocat.

O altă acţiune pentru realizarea Obiectivului nr.1 este promovarea uceniciei la locul de muncă, în acest sens vom realiza  campanii de informare privind formarea profesională prin ucenicie la locul de muncă. Deşi este în vigoare Legea nr.279/ 2005 privind ucenicia la locul de muncă şi am avut bani alocaţi în buget pentru subvenţii, până în prezent nu am avut solicitări din partea agenţilor economici. Prin aceste campanii de informare ne propunem să prezentăm facilităţile pe care le oferă ucenicia la locul de muncă, subvenţiile pe care le acordăm, astfel încât să atragem cât mai mulţi agenţi economici.

Referitor la obiectivul nr.2, Adaptarea continuă a educaţiei şi formării profesionale a tinerilor la cerinţele pieţei muncii, odată cu apariţia modificărilor Legii 76/2002 se vor acorda servicii gratuite,  suportate din Bugetul asigurărilor sociale de şomaj, pentru evaluarea competenţelor dobândite în contexte non-formale şi informale pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Pentru acordarea serviciilor de evaluare a competenţelor ne vom acredita şi noi la nivel de AJOFM Suceava prin Centrul de formare profesională, iar pentru competenţele pentru care nu vom fi acreditaţi, vom colabora cu furnizori externi de evaluare a competenţelor.

O altă măsură deosebit de importantă pentru realizarea obiectivului nr.2, Creşterea nivelului de educaţie şi formare profesională a tinerilor prin operaţionalizarea protocolului MEN-ANOFM, se va realiza consilierea persoanelor fără educaţie în vederea includerii în Programul „A doua şansă”.  La nivel judeţean vom încheia un protocol cu IŞJ, care va viza mai multe aspecte:

– consilierea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, tineri sub 25 de ani care nu au studii, sau au studii primare sau gimnaziale incomplete şi îi vom dirija către unităţile şcolare care derulează programul „A doua şansă”. La data de 30 aprilie aveam înregistraţi 718 astfel de tineri, cei mai mulţi provenind din localităţile Valea Moldovei, Pătrăuţi, Şcheia.

– consilierea viitorilor absolvenţi de învăţământ preuniversitar, pentru această activitate am încheiat un protocol şi cu Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport şi am avut o acţiune de informare şi consiliere a elevilor de la Colegiul Tehnic „Samoil Isopescu”, tinerilor le-au fost prezentate serviciile furnizate de AJOFM Suceava, au fost instruiţi să întocmească un CV – Europass, au fost instruiţi în tehnici de căutare a unui loc de muncă pe piaţa internă şi externă.

-colaborare pentru formarea teoretică a ucenicilor.

În judeţul Suceava, tinerii cu vârsta sub 25 ani au o pondere destul de ridicată la numărul total al şomerilor. Pe parcursul anului 2012, cea mai mare pondere a fost de 25,6%  în luna noiembrie, numărul tinerilor fiind în creştere începând cu luna iulie, după ce se încheie anul şcolar până în luna decembrie, urmând ca acesta să scadă în lunile februarie, martie, când expiră perioada de 6 luni de plată a indemnizaţiei de şomaj, pentru cei care nu se încadrează în muncă înainte de expirarea perioadei de şomaj.

În anul 2012, din 19.372 persoane încadrate, 5258  (27%) sunt tineri sub 25 de ani, care este un rezultat destul de bun în condiţiile economice actuale. Aceşti tineri au beneficiat de măsuri active specifice stimulării ocupării, respectiv 912 persoane au beneficiat de servicii de informare şi consiliere, 98 persoane au fost încadrate în urma parcurgerii unui curs de formare profesională, 98 de absolvenţi au beneficiat de subvenţionarea locului de muncă, 67 au primit primă de încadrare. Un număr de 303 persoane tineri marginalizaţi social au încheiat contracte de solidaritate şi beneficiază de subvenţionarea locului de muncă, potrivit Legii nr. 116/2002.

Având în vedere noile oportunităţi de stimulare a ocupării locurilor de muncă de către tineri, prezentate în Planul judeţean de stimulare a ocupării tinerilor, ne propunem creşterea gradului de ocupare a tinerilor cu un punct procentual şi scăderea ponderii tinerilor şomeri cu un punct procentual.