Imediat după alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 pare să se fi accentuat, brusc și extrem de vizibil, criza economică din rândul televiziunilor din România. Nici în perioada 2009-2011 în care România a fost traversată de criza economică mondială situația nu părea a fi atât de neagră în industria mass-media pe cât pare că este în acest moment.
Coloșii media Pro TV, România TV, Realitatea și mai nou Digi24 sunt televiziunile care par cele mai afectate de austeritatea financiară din zona media. Putem spune că asistăm la momente extrem de dificile pentru instituțiile media, chiar dacă situația economică generală a României este în acest moment mult mai bună și mai stabilă decât dezastrul economic din perioada 2009- 2011.
Dacă în 2010 bugetarii au primit o lovitură dură prin diminuarea salariilor cu 25% (oficial, neoficial tăierile au fost mult mai mari), ajungând în pragul foametei, la propriu, în 2015 este rândul unui semnificativ segment din mass-media.
Spre exemplu, Cătălin Popa, director al RTV, scrie cu doar câteva zile înainte de Crăciun, încercând să motiveze startul dispozibilizărilor, că aproape toate televiziunile funcționează la limita de avarie și oferea drept exemplu situația de la Pro TV, B1 TV, Realitatea și chiar Antena1 și Antena3. Mesajul a semănat izbitor cu mesajul lui Băsescu pentru bugetari din 2010. „Reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din Romania cu 25%, iar pana la sfarsitul anului sefii de institutii au obligatia sa faca selectia si sa-i aleaga pe cei mai buni! Toate salariile vor fi afectate, inclusiv salariul minim, insa Guvernul va compensa diferenta, astfel incat salariul minim sa nu scada sub 600 de lei.”
„ProTv a trecut deja printr-o serie agresiva de disponibilizari, Intact este gata sa anunte masuri similare pentru A1 si A3. Dintre statiile de stiri, Realitatea si B1 functioneaza deja la limita de avarie. Desi ajustarile pe care ni le propunem nu sunt dramatice ca si procent general, fiind vorba de circa 10-12% din costuri, ele vor viza un numar de citeva zeci de persoane: de unii ne vom desparti, ceilalti vor ramine doar in alte conditii contractuale. Daca situatia de la anul va fi mai buna decit cea prognozata, una ditre prioritati va fi sa refacem aceste taieri. Până atunci insa, restructurarea unor salarii este iminenta. Ca instrument de lucru, vom folosi in principal fisele de evaluare pe care sefii vostri vi le-au intocmit in ultimele luni – de aceea procesul va fi ceva mai clar, chiar daca nu simplu”, le scria Popa colegilor de la RTV, informa reportervirtual.ro, la începutul lunii decembrie, în aceeași notă precum o făcea Băsescu în 2010.
La sfârșitul lui decembrie apăreau și primele nume grele care au părăsit RTV. Primele nume cu greutate care au decis să rupă colaborarea cu acest post TV au fost Silviu Mănăstire, realizatorul emisiunii Dosar de politician și Cătălin Striblea, moderatorul emisiunii Ultima oră. Silviu Mănăstire explica într-un editorial pentru PSnews.ro faptul că presa din România se confruntă cu „un falimentul moral” .
„Falimentul moral al unei intregi bresle bate la usa. Asta daca presa nu ia o pauza si o buna consultare a oglinzii, de durata. Pe jurnaliști, cati or mai fi ramas, ii asteapta vremuri grele. Microcefalii vor avea locuri călduțe de unde vor produce rahat. Refugiul in online, visat de atâția, poate fi salvarea unei demnitati pierdute, dar nu o soluţie reala. Încă”, explica jurnalistul de investigații pentru PSnews.ro.
În momentul de față, pe lângă numele cu notorietate din presa din România care fie și-au găsit locul în televiziuni care încă mimează solvabilitatea, sunt zeci de oameni care fac parte din aparatul tehnic al televiziunilor și anume producători, cameramani, tehnicieni ș.a. care au primit un „cadou” nesperat de Crăciun: concedierea.
De exemplu, la Digi24, conform reportervirtual.ro, șefii stațiilor au primit ordin de la București ca, de la 1 ianuarie 2015, să rămână 50% din personalul existent. Astfel, între 7 și 10 persoane au fost disponibilizate de la fiecare stație locală, totalul, la nivel național, fiind de aproape 100 de oameni. Angajaților nu li se mai prelungesc contractele, care, la Digi, sunt încheiate pe perioadă determinată. Restructurările au vizat atât reporteri, cât și operatori, regie, personal tehnic. În stațiile locale se va lucra de la 1 ianuarie într-o singură tură și fiecare zonă va avea un singur producător executiv, mai precizează sursa citată.
Informații despre ajustări de costuri au apărut și la Realitatea TV. După ce în luna decembrie s-au înregistrat întârzieri în plata salariilor de aproape 2 săptămâni, postul TV a început anul cu circa 30 de angajați mai puțin, potrivit reportervirtual.ro. Este vorba despre angajați din zona tehnică și operatori, care au aflat la începutul lui 2015 că nu li s-au mai prelungit contractele de muncă. Restructurările nu au afectat redacția, care acum mai numără 13 reporteri și 14 moderatori-prezentatori.
Întrebarea este cât de mult se poate adânci criza finaciară fără precedent care a luat cu asalt televiziunile din România. Alții se gândesc că oricum există o inflație de jurnaliști care populează televiziunile și care poate fi rezolvată prin concedieri masive, doar că, așa cum putem observa, demiterile sau demisiile „forțate” au loc mai degrabă în rândul doi al televiziunile, în cadrul departamentelor ce țin de producție. Vedetele încă mai supraviețuiesc, cu mare dificultate, ce-i drept. Nu ne putem imagina că în contextul în care există atât de multe disponibilizări subite, jurnaliștii din prima linie și ne referim aici la moderatori nu au fost afectați de colapsul financiar. Cu siguranță veniturile lunare ale numelor cu greutate din televiziuni au suferit tăieri semnificative la început de 2015.
O soluție luată în calcul de numeroase voci din zona mass-media este „transferul” către online. Totuși, și online-ul este dominat de o criză financiară. Încă nu atât de puternică precum cea din televiziuni, motivul fiind probabil costul de funcționare, dar există toate premisele ca și această aparentă salvare pentru unii jurnaliști să fie de fapt o iluzie.
Fondurile de publicitate ale companiilor mijlocii și mari sunt fie inexistente, în cele mai multe situații, fie minime, preferând publicitatea stradală, campaniile agresive pe facebook, care au costuri mult mai mici decât 30 de secunde pe TV sau un banner pe un site sau metoda clasică, lipsită de costuri, din gură în gură. Pe parcursul lui 2015 vom afla cum stă, de fapt, treaba. Cert e că premisele sunt negre și nimic nu indică contrariul. Întrebarea e cât de mare va fi noul val de restructurări din mass-media.
Lasa un raspuns