Consiliul Județean Suceava a decis să-l omagieze pe ÎPS Pimen al Sucevei și Rădăuților. Astfel, vineri, 23 august, la Muzeul Bucovinei, cu o zi înainte ca Înaltul să împlinească 90 de ani de viață oficialitățile locale și județene i-au adresat cuvinte de laudă și i-au urat „La mulți ani!”.
La eveniment au luat parte președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, primarul Ion Lungu, subprefectul Silvia Boliacu, directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, ÎPS Teodosie, PS Damaschin, directorul Cadastru Suceava, Vasile Mocanu, mai mulți consilieri județeni și locali, reprezentanți ai instituțiilor subordonate MAI și Consiliului Județean, preoți din județ, între care și părintele Aurel Goraș, primarul comunei Poiana Stampei, Viluț Mezdrea, fostul șef al ISU Suceava, generalul de brigadă Ion Burlui. De asemenea, în sală au fost și directorul ADR Nord – Est, Vasile Asandei, corul Seminarului Teologic, profesori universitari, precum și măicuțe venite de la mănăstirile din județ.
PS Damaschin a spus câteva cuvinte despre viața lui ÎPS Pimen, subliniind că, deși este originar din județul Buzău, Înaltul este acum un bucovinean veritabil.
ÎPS Teodosie, ariepiscopul Tomisului, onorat să slujească alături de ÎPS Pimen
ÎPS Teodosie prezent la evenimentul de la Muzeul Bucovinei, organizat în cinstea lui ÎPS Pimen a spus că se simte onorat de fiecare dată când slujește alături de ÎPS Pimen, cel care, cu dăruire, cu har și modestie a reușit să facă atât de multe lucruri pentru bucovineni și suceveni.
Cu ochii în lacrimi, președintele Gheorghe Flutur, a vorbit despre ÎPS Pimen
Președintele Flutur, emoționat și cu ochii în lacrimi, a vorbit despre importanța pe care biserica și ÎPS Pimen le au în viața bucovinenilor, dar și de implicarea în comunitate de care cel din urmă a dat dovadă.
Astfel, președintele CJ a spus că este onorat că îl cunoaște, colaorează și lucrează cu ÎPS Pimen, cu cel care a dat dovadă de patriotism. În fapt, Flutur a subliniat că ÎPS Pimen a fost primul român care, după Revoluție, l-a invitat pe Regele Mihai să revină în țară, după mai bine de 40 de ani de pribegie.
Subprefectul Silvia Boliacu a subliniat că ÎPS Pimen a devenit o personalitate a Bucovinei, acesta fiind vertical, modest și milostiv indiferent de titulatura pe care a avut-o de-a lungul timpului. De altfel, Silvia Boliacu a spus că ÎPS Pimen a ridicat Biserica din Bucovina la rangul pe care îl merită.
Primarul Ion Lungu îl vede pe ÎPS Pimen ca pe un părinte. Edilul îi este recunoscător Înaltului pentru tot ce a făcut pentru suceveni
Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a precizat că, pentru tot ce a făcut pentru Suceava și Bucovina, ÎPS Pimen merită să intre în istorie. Astfel, edilul împreună cu deliberativul local au decis ca o stradă din municipiu să se numească „Pimen Suceveanul”. Și cum Înaltul este îndrăgostit de Ștefan cel Mare, unul dintre cei mai mari români, strada ce-i poartă numele se află în proximitatea Cetății de Scaun.
De asemenea, primarul Sucevei a subliniat că îi este recunoscător lui ÎPS Pimen pentru tot ceea ce a reușit să facă pentru bătrâni, copii și tineri, prin construirea căminelor și așezămintelor sociale.
Primarul Ion Lungu, copleșit de emoții, i-a înmânat lui ÎPS Pimen o diplomă omagială în semn de mulțumire și recunoștință.
Directorul Oficiului de Cadastru, cu ochii înlăcrimați de emoție
Directorul Oficiului de Cadastru Suceava, Vasile Mocanu, a spus, cu ochii în lacrimi și vizibil emoționat, că ÎPS Pimen este un om puternic și milostiv, demn de funcția pe care o ocupă și demn de recunoștința sucevenilor.
ÎPS Pimen, 90 de ani de viață, credință și milostenie
ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, copleșit de emoții, a mulțumit celor prezenți pentru cuvintele de laudă, după care a făcut o trecere în revistă a momentelor frumoase din viața sa, începând cu frumoasa-i copilărie din Buzău, continuând cu pregătirea de la Neamț, cu stagiatura de la Putna și încheind cu prezentul.
Pimen Zainea s-a născut la data de 25 august 1929, în satul Herăști, comuna Grebănu (județul Buzău), primind la botez numele de Vasile Zainea. Și-a efectuat studiile medii la Liceul din Râmnicu Sărat și la Seminarul monahal din Mănăstirea Neamț (1948-1951). Urmează apoi studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din București (1953-1957), iar mai târziu studii de specializare la Universitatea din Köln (1976-1977). De asemenea, între anii 1953-1957 a făcut studii la Institutul de Arte Plastice din București, obținând diploma de calificare în muzeografie.
Este tuns în monahism la Mănăstirea Neamț la 10 martie 1951 sub numele Pimen, fiind hirotonit ierodiacon (1951) și apoi ieromonah (1957). Slujește în calitate de Profesor la școlile monahale din Mănăstirile Neamț și Secu (1951-1952), apoi ca pedagog la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamț (1952-1953). După absolvirea Facultății, este numit egumen, apoi stareț la Mănăstirea Putna (1957-1961). Îndeplinește apoi ascultări în mai multe mănăstiri din zona Neamțului: preot-duhovnic la Mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la Schitul Durău (1962-1964), muzeograf la Mănăstirea Putna (1964-1974). Este ridicat la rangul de protosinghel (1966) și apoi la cel de arhimandrit (1975).
În perioada 1974-1978, este numit ca stareț la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”. IPS Pimen a îndeplinit câteva misiuni peste hotare: în cadrul Arhiepiscopiei misionare ortodoxe Române din Statele Unite și Canada (1977), la Reprezentanța Patriarhiei Române din Ierusalim (1978-1979), membru în câteva delegații sinodale care au vizitat alte Biserici. Apoi devine exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1979-1982).
La 10 ianuarie 1982, arhimandritul Pimen Zainea este ales de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cu titlul “Suceveanul”. Este hirotonit întru arhiereu, cu prilejul hramului Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava, la 24 iunie 1982 de către IPS Mitropolit Teoctist Arăpașu al Moldovei și Sucevei, împreună cu PS Episcop Eftimie Luca al Romanului și Hușilor și cu PS Roman Ialomițeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. La săvârșirea hirotoniei au participat și Patriarhul Iustin Moisescu al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Diodor al Ierusalimului aflat pe atunci în vizită în România, precum și foarte mulți ierarhi din Sinodul Patriarhiei Ierusalimului și din Biserica Ortodoxă Română.
Apoi, la data de 24 ianuarie 1991, PS Pimen Suceveanul a fost ales arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, fiind instalat ca episcop la Suceava la 3 martie 1991.
În anii de arhipăstorire a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen a avut multiple realizări. Printre acestea se numără redeschiderea unor sfinte lăcașuri care au fost închise în perioada comunistă, cum ar fi Mănăstirea Voroneț și Mănăstirea Humorului, mănăstiri deschise la câteva zile după ce a ajuns arhipăstor al acestor ținuturi. Pe lângă aceste două mănăstiri a ctitorit, a fost alături de cei care au dorit să ctitorească biserici, mănăstiri și schituri. Dacă atunci când a venit IPS Pimen erau în jur de zece mănăstiri și schituri, astăzi sunt peste 35 de mănăstiri și schituri în această arhiepiscopie.
Din anul 1991, când a fost numit Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen a întreprins și o bogată activitate culturală. Cu binecuvântarea IPS Sale au fost publicate numeroase cărți, broșuri și tipărituri, adresate în special credincioșilor de rând. Unele dintre acestea au fost scrise chiar de către IPS Arhiepiscop Pimen. Dintre cărțile tipărite în Arhiepiscopie amintim: „Din cărți adunate și la copii iarăși date”, „Carte de învățătură și îndrumare ortodoxă”, „Viața și activitatea Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți”, „Necazurile în viața creștinului”, „Acatistul și slujba Sf. Voievod Ștefan cel Mare”, „Carte de religie”, „Povățuiri pentru spovedanie”, „Din pagini de altădată”, „Adevăruri mântuitoare”. În această carte, IPS Pimen urmărește explicarea unor învățături controversate, a unor texte controversate din Sf. Scriptură.
Tot cu binecuvântarea IPS Pimen s-a tipărit „Tipicul Sf. Sava”, apoi foarte multe monografii cu mănăstirile Putna, Moldovița, Sucevița, Voroneț, Dragomirna, Humor, Probota. Au fost tipărite cărți de rugăciune, care au fost date la copiii de clasa I, la începutul fiecărui an școlar.
De asemenea, IPS Pimen a fost preocupat și de problemele sociale din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, încurajând înființarea a numeroase cămine și așezăminte speciale pentru cei nevoiași. Astfel, a fost construit Căminul de bătrâni „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, Căminul de bătrâni de la Bogdănești, de la Gros, de la Sihăstria Putnei și de la Mănăstirea „Sf. Dimitrie”, de la Vatra Dornei.
Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a fost distins cu Ordinul Național “Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (2000) de către Președintele României, Emil Constantinescu.
Lasa un raspuns