Festivalul Internațional de folclor „Întâlniri Bucovinene”, aflat la a XXVIII-a ediție, nu a reprezentat doar un eveniment cultural multietnic, care nu are echivalent în Europa, ci și o istorie de inițiere a legăturilor bazate pe parteneriat între autoritățile locale gazde ale festivalului, în cele patru țări europene: Polonia, Ungaria, Ucraina și România. Anul acesta, la invitația Primăriei municipiului Câmpulung Moldovenesc și a Consiliului Local, au participat și ansambluri din Slovacia și Republica Moldova.
Acest festival demonstrează, încă odată, importanța culturii și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor în procesul înțelegerii și cunoașterii, respectului, toleranței în conviețuire și bunei vecinătăți a diferitelor grupuri etnice.
Consiliul Județean Suceava, Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc și Centrul Cultural „Bucovina”, organizatorii acestui festival de amploare au încercat și anul acesta să adune în orașul de sub poalele Rarăului bucovineni din toate părțile europei cu datinile, obiceiurile, tradițiile și meșteșugurile lor.
În cadrul evenimentului s-a desfășurat și ediția a XV-a a festivalului concurs „Comori de suflet românesc”, la care au participat un număr de 53 de formații și ansambluri folclorice de amatori din județ, laureați a fazelor locale însumând 1500 de participanți. Târgul meșterilor populari organizat în aceeași parioadă a adus o notă de culoare, tradiție și ingeniozitate reunind meșteri din toată zona etnografică a sucevei cât și din Ucraina.
Pe lângă formațiile naționale și internaționale și-au dat concursul Ansamblul folcloric „Romanați” din Caracal și Ansamblul folcloric profesionist „Ciprian Porumbescu”. Invitații speciali ai acestei ediții au fost două doamne a cântecului ardelean, Ana Ilca Mureșan și Maria Mihali.
Mihăiță Negură, primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, dar și un promotor al activității cultural-artistice, a declarat că, în fiecare an edițiile desfășurate aici au fost reușite. Anul acesta cu atât mai mult pentru că și vremea a fost frumoasă, iar festivalul a venit și cu câteva noutăți.
„Întotdeauna la Câmpulung Moldovenesc edițiile celui mai mare festival de folclor din Europa au fost reușite. Câmpulungenii sunt oameni care întotdeauna vor fi deschiși la asemenea evenimente, și de asemenea, avem și parteneri de nădăjde, care, de atâția ani sunt alături de noi: Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural Bucovina și bineînțeles, domnul Kovalschi. Cu acești oameni, dar și cu cei care iubesc autenticul și frumosul reușim să organizăm la Câmpulung Moldovenesc acest eveniment de înaltă clasă folclorică”, a declarat primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură.
Prezent la eveniment, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, un iubitor declarat al folclorului, a apreciat parada portului popular, dar și faptul că la eveniment, nu au participat mulți profesioniști, ci amatori autentici.
„România are nevoie să recupereze ceea ce în unele zone e pe cale de dispariție. Bucovina încă este o oază unde este folclor autentic, unde sunt costume populare autentice, unde oamenii concurează și joacă diversificat, cântă diversificat. În interiorul României, în interiorul județului, avem zone etnofolclorice care se diferențiază prin port și tradiții, și tocmai această diversitate înseamnă farmecul Bucovinei”, a declarat Gheorghe Flutur.
Scopul principal al Festivalului Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene” constă în prezentarea bogăţiei cultural-populare bucovinene în manifestarea ei multi-etnică, prin aducerea în scenă a unor manifestări artistice tradiţionale complexe şi diverse: vocale, coregrafice, muzicale, precum şi a portului şi a obiceiurilor bucovinene. Se mai urmărește și favorizarea cunoaşterii reciproce dintre membrii grupurilor artistice bucovinene prin participarea nemijlocită la festival, dar și prezentarea valorilor Bucovinei, care se manifestă în buna înţelegere dintre oameni şi în respectul reciproc, în toleranţă inter-etnică şi în bună convieţuire. De asemenea, festivalul mai are ca scop și propagarea imaginii Bucovinei ca exemplu de înţelegere, de armonie şi colaborare, de respect reciproc între etnii şi de păstrare neştirbită a identităţii culturale a fiecărei comunităţi entice, dar și apropierea şi cunoaşterea reciprocă a popoarelor europene prin grupurile care le reprezintă și păstrarea folclorului emigranţilor bucovineni în Polonia, Ungaria, Slovacia şi Germani, pentru care „Întâlnirile Bucovinene” oferă posibilităţi de contact în formă organizată cu Bucovina şi cu locuitorii ei actuali.
Lasa un raspuns