Deputatul PNL de Suceava Angelica Fădor se numără printre parlamentarii care au inițiat o propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.
Astfel, se dorește introducerea disciplinei „Istoria unificării și reunificării românilor” în planurile de învățământ, pentru început în perioada 2018-2020, pentru clasele V-VIII și a „Istoriei Marii Uniri”, pentru clasele IX-XII/XIII. Astfel, în învățământul gimnazial, elevii din clasele V-VI ar urma să studieze Protoistoria României și primele forme de unificare statală (sec. I d.H – 1600), iar cei din clasele VII-VIII despre Unirea de la Mihai Viteazu la Marea Unire de la 1918 (evoluții, cronologie istorică și realizarea Marii Uniri).
„Pornind de la precedentul Statelor Unite ale Americii, unde istoria formării acestui stat ca disciplină separată la nivel de liceu și chiar de colegiu, precum și în cazul Franței, Germaniei sau Angliei, unde capitole din istoria modernă a acelor state se studiază semestrial, separate de disciplina istoriei, am recunoscut în contextul celebrării Marii Uniri la introducerea unor discipline, care să fie un catalizator în formarea personalității și patriotismului noilor generații”, transmite expunerea de motive.
De asemenea, a fost propusă și introducerea unei discipline școlare opționale de „Curs introductiv de istorie, acte și proceduri parlamentare”, la nivel liceal, precum și a unei discipline de studii, facultativă, semestrială, de „Noțiuni introductive privind procedurile legislative și organizarea parlamentară” pentru sistemul universitar.
Argumentul acestei modificări și completări aduse legii de bază are în vedere lipsa cunoașterii a noțiunilor de bază privind modul de activitate al Parlamentului României, altfel spus o cunoaștere insuficientă a ceea ce reprezintă real sistemul legislativ pentru existența unei societăți ca cea românească.
„Lipsa unei culturi politice, mai precis a unor informații aplicate privind conceptul de parlamentarism, conduce la insuficiența formării unui electorat care să știe în cunoștință de cauză pentru ce să participe la alegerile parlamentare, ce să voteze și cum să influențeze decizia politică”, mai transmite expunerea de motive.
Lasa un raspuns