Legea care aduce modificări Codului silvic și care prevede trecerea sub incidență penală a furtului de arbori indiferent de prejudiciu sau confiscarea mașinilor cu care sunt transportați copacii tăiați ilegal a fost promulgată luni de Klaus Iohannis. WWF îi solicitase președintelui să nu promulge Codul Silvic și să-l retrimită Parlamentului, pentru că ”nu rezolvă problema combaterii tăierilor ilegale” ci este ”o simplă cosmetizare, nu o reformă reală a politicilor forestiere naționale”.
Proiectul de lege care aduce modificări Codului silvic a fost adoptat de deputați în 19 august.
Începând cu data de 1 ianuarie 2025, masa lemnoasă recoltată din fondul forestier proprietate publică a statului şi din fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se valorifică preponderent ca lemn fasonat
Începând cu data de 1 ianuarie 2023, cel puţin 50% din masa lemnoasă recoltată din fondul forestier proprietate publică a statului şi din fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se valorifică ca lemn fasonat
Tăierea fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează:
- a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
- b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprins între limita prevăzută la lit, a) şi de cel mult 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
- c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei”, conform sursei citate.
Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte după cum urmează:
- a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
- b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprins între limita prevăzută la lit.a) şi de cel mult 20 de mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
- c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei”, potrivit surse menţionate.
Transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 metri cubi, neînsoţite de documentele specifice de transport constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă sau cu închisoare de la 6 luni la un an şi cu confiscarea materialelor lemnoase care fac obiectul transportului.
Sunt supuse confiscării mijloacele de transport materiale lemnoase şi orice alte bunuri care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea infracţiunii.
Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă este aprobat prin lege, pentru o perioadă de 5 ani, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru fondul forestier proprietate publică nu se plătesc taxe şi impozite.
Accesul cetățenilor în pădure va fi permis pentru recreere, inclusiv cu bicicleta.
WWF îi solicitase președintelui Klaus Iohannis să nu promulge Codul Silvic și să-l retrimită Parlamentului, pentru că proiectul ”nu rezolvă problema combaterii tăierilor ilegale” ci este ”o simplă cosmetizare, nu o reformă reală a politicilor forestiere naționale”.
Argumentele aduse de WWF România:
Este instituit un prag (aberant) de 10 m3 pentru a sancționa ca infracțiune silvică transporturile materialelor lemnoase care nu sunt însoţite de documente specifice de transport din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienţei acestora. Este practic anulată eficientizarea sistemului de combatere a tăierilor ilegale și, mai mult, este vulnerabilizată securitatea personalului silvic care are atribuții de pază a pădurilor. Astfel, pentru a stabili infracțiunea, personalul de pe teren este din nou obligat să-i surprindă pe hoții de lemne în flagrant.
Se incriminează ca infracţiune silvică orice tăiere fără drept, dar nu se stabilește un prag rezonabil și nu se definește în mod clar „tăierea fără drept”. Aceste prevederi vor acționa ca un „tigru de carton”: fie vor fi inaplicabile și nu vor descuraja hoții de lemne, fie riscă să genereze abuzuri care nu vor avea alt efect decât îngreunarea activității instanțelor de judecată.
Responsabilitatea valorificării superioare a lemnului din pădurile aflate în proprietate publică este transferată sub forma unei „dorințe” pentru viitor și eșalonată într-un mod care nu este credibil. Dezvoltarea infrastructurii forestiere (aspect esențial pentru obținerea acestui deziderat) nu este susținută legal și nici nu sunt precizate responsabilități clare pentru proprietarii și administratorii de păduri.
“Supraîncărcarea” ca mod de operare nu este sancționată ca infracțiune silvică. Cantitățile declarate ce rezultă din documentele specifice de transport nu sunt conforme cu realitatea (N.B. cu luarea în considerare a unor toleranţe de măsurare rezonabile) și, totuși, ele nu sunt definite ca “recoltare ilegală” a lemnului. Este în continuare încurajată “dispariția” lemnului din pădure, neplătit și nefiscalizat. Este susținut furtul cu acte în regulă întrucât “proveniența materialelor lemnoase”, așa cum este acum definită, reprezintă doar sursa localizată de unde acestea au fost obținute/locul de recoltare și nu conține nicio referință asupra cantităților exprimate pe tipuri de materiale lemnoase.
Dezincriminează tăierea fără drept/ilegală a pădurilor din afara fondului forestier național, cu impact mai ales asupra ariilor naturale protejate. Conform Rezultatelor Inventarului Forestier Național, sunt peste 500.000 ha de păduri în afara fondului forestier național, care în prezent sunt cele mai expuse riscurilor de degradare a ecosistemelor forestiere.
Lasa un raspuns