Efectele economice ale tensiunilor de la granița Ucrainei nu vizează doar cele două economii: a Rusiei, pasibilă la sancțiuni drastice și a Ucrainei, cu resurse limitate, ci și piețele financiare internaționale și creșterea economică globală, potrivit romania.europalibera.org.

Pentru România, spune analistul economic Dragoș Cabat, riscurile vizează moneda națională și o eventuală nouă majorare a prețurilor.

Pentru Uniunea Europeană, una dintre cele mai probleme este cea a prețurilor la energie. SUA spun însă că lucrează la măsuri care să sprijine țările europene dacă livrările din Rusia vor deveni o problemă.

Dragoș Cabat explică pentru Europa Liberă că eventuala impunere de sancțiuni Rusiei va afecta și țările europene. Nu doar pe Germania și Austria, puternic conectate la livrările de gaze din Rusia, ci și economiile europene în general. Sancțiunile perpetuează o stare de tensiune care afectează bursele.

„Anumite valute se prăbușesc mai mult decât altele și, din punct de vedere al României, această depreciere a monedei naționale față monede mai stabile, față de euro, de dolar, este un risc.

Cel de-al doilea risc pentru România ar fi ca, într-un context de tensiune în Europa și de creștere a prețului la energie, toate celelalte prețuri să crească în continuare, inflația să crească chiar mai mult decât acum”, spune analistul economic.

Piețele internaționale au reacționat, de altfel, la tensiunile dintre Rusia și Occident și au căzut luni, pentru a înregistra, marți, o revenire. La fel și rubla, care a căzut luni la cel mai mic nivel din ultimele 14 luni, a recuperat ușor în cursul zilei de marți. Astfel de fluctuații sunt firești, spune Dragoș Cabat, pentru că piețele reacționează la veștile rele, există o supralicitare a acestora, iar apoi se calmează, cel puțin parțial.

Dincolo de temperarea panicii, atrage însă atenția analistul, în acest caz apare și dorința de evitare a unei noi crize.

„Să nu uităm că nu am ieșit încă din pandemie, Rusia e încă afectată, toate țările europene sunt încă afectate, deci probabil că o să vedem ceva mai multă reticență. Nimeni nu-și permite ca dintr-o criză de sănătate să intre direct într-o altă criză legată de un posibil conflict și după aceea într-o criză financiară. Oricum, există o criză a deficitelor excesive în toată lumea, nu doar în Europa, Rusia sau SUA și există temeri pentru o posibilă criză a datoriilor și o criză financiară”, spune Dragoș Cabat.

Articolul integral AICI.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.