Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a făcut o scurtă introducere la activitatea Curții și a vorbit despre cele 20 de dosare pe care judecătorii au fost chemați să le analizeze. El a precizat că printre atribuțiile CCR se numără investirea președintelui și declararea unor legi constituționale sau neconstituţionale.
Prezenţi la o dezbatere cu studenţii jurişti ai Universităţii din Suceava, judecătorii CCR au fost solicitaţi să prezinte problematica ce ar trebui clarificată prin legea de revizuire a Constituţiei actuale.
Preşedintele CCR Augustin Zegrean a fost întrebat de unul dintre studenți dacă este posibilă prelungirea mandatului preşedintelui pentru lunile în care a fost suspendat din funcţie, în condiţiile în care Constituţia nu are asemenea prevederi.
„Şi noi ne luăm concediu, mai suntem bolnavi, dar nu putem să pretindem să ni se prelungească mandatul. Dar, după cum aţi observat, preşedintele mai şi glumeşte. Hai să nu comentăm acum. Dacă va veni cu o astfel de excepţie, vom vedea. Deocamdată, nu”, a răspuns judecătorul Petre Lăzăroiu. El a fost completat de preşedintele CCR, Augustin Zegrean, care a spus: „Dăm răspunsul în scris la anul”.
Un alt subiect abordat a fost noutatea textului Noii Constituții. Judecătorul CCR Mircea Ştefan Minea a spus că noul text constituţional ar trebui să prevadă clar raporturile între puterile statului. El a dezaprobat emiterea ordonanţelor de urgenţă, precizând că acestea ar trebui să fie emise doar pentru probleme excepţionale.
„Poate Constituţia care va fi revizuită ar trebui să prevadă mai clar care sunt raporturile între Parlament şi preşedinte, între preşedinte şi prim-ministru. Ştiţi că am avut nişte litigii şi a fost adoptată o lege privind raporturile între Parlament şi Guvern şi această lege se află acum, pentru a doua oară, pentru controlul de constituţionalitate. Cred că ar trebui făcut ceva, astfel încât să fie respectate articolele constituţionale privind emiterea ordonanţelor de urgenţă”, a spus Minea.
Minea a declarat că toate guvernele care s-au succedat au abuzat de ordonanţele de urgenţă, iar uneori judecătorii CCR s-au confruntat cu situaţii în care s-au cam atins limite „într-o manieră uşor jenantă”.
Judecătorul CCR Tudorel Toader a declarat că textul Constituției trebuie să fie clar, iar legea fundamentală a țării trebuie să reglementeze raporturile între puterile statului. Toader a mai explicat că în urmă cu doi ani, Comisia de la Veneţia a promovat o nouă metodă de interpretare a normei din Constituţie, vorbind de interpretarea contextuală.
„O normă juridică, o normă din Constituţie, se aplică de 22 de ani. Unul era contextul socio-economic, politic chiar din 1991 şi altul este contextul din 2013. Altul va fi contextul peste un an, doi, trei, dacă se va modifica sau nu Constituţia. Dar ea trebuie interpretată, ea trebuie aplicată, legile trebuie adoptate conform cu Constituţia. Aceeaşi Constituţie, şi majoritatea Curţilor Constituţionale au admis că perioada pe care am parcurs-o, de criză, e de natură să justifice restrângerea temporară a unor drepturi, cum ar fi drepturile salariale”, a spus Toader.
Declarația întâlnirii de la USV a venit din partea judecătorului CCR Petre Lăzăroiu, care a spus că nu a văzut nici acum, în proiectul de revizuire a Constituţiei, foarte clar, forma de guvernământ în România, dacă este un regim prezidenţial, semiprezidenţial sau parlamentar.
„La noi nu s-a ajuns la un consens al forţelor politice, care să spună foarte clar că România este republică parlamentară şi preşedintele este ales de Parlament, este republică semiprezidenţială ca la francezi şi atunci preşedintele este ales şi reprezintă o forţă. Doar că prin textul Constituţiei, preşedintele are prerogative. Curtea a fost chemată, nu de puţine ori, să se pronunţe care este de fapt modul de a împărţi prerogativele în stat. Nefăcând această distincţie clară, noi am apelat la interpretarea diferitelor texte din Constituţie atât în ceea ce priveşte prerogativele preşedintelui, cât şi ale Guvernului şi să spunem că, de facto, în România, preşedintele este şeful statului, prin celebra decizie în care am spus că reprezentarea României la organizaţiile internaţionale este de resortul preşedintelui”, a mai spus Lăzăroiu.
Lasa un raspuns