Cântare

O bună parte din viață am crezut că pot aprecia din ochi cantitatea de ingrediente necesară unei mâncări, ceea ce de altfel fac și în ziua de azi, numai că aplicam același mod de gândire la orice altă problemă aveam. După mai multe eșecuri penibile, am descoperit că 20 de kilograme de plumb sunt mult mai ușor de cărat decât 20 de kilograme de fulgi de gâscă și dacă nu mă credeți, vă invit să încercați. Am mai descoperit că rareori este vorba în viață despre o singură unitate de măsură și că expresia – Să cântărești cu atenție – nu se referă la punerea problemei pe un cântar, nici măcar pe unul electronic.

Obișnuința de a cântări lucrurile te ajută să îți acorzi timpul necesar pentru a judeca o faptă din toate punctele de vedere înainte de a o face, deoarece după ce ea e făcută, judecata e inutilă. Am întâlnit o mulțime de oameni predispuși să acționeze în funcție de bunul plac, după principiul ne descurcăm noi cumva. Am întâlnit și oameni care nu fac nimic pentru că nu au terminat de cântărit toate fațetele unei probleme. Adevărul ar trebui găsit undeva la mijloc, la confluența dintre optimism și pesimism, exprimat altfel, să folosim mereu cântarul potrivit. Nu ne ajută cu nimic un cântar sub sau supradimensionat, deoarece aprecierile acestuia sunt inerent eronate. E ca și cum am porni la drum pe banchiza polară, înzestrați cu un termometru cu alcool.

Vă îndemn să vă cumpărați cântare, oameni buni, poate în timp veți învăța să vă cântăriți acțiunile.