”În prezent, atribuțiile Curții Constituționale sunt prevăzute la articolul 2, dar printre ele nu sunt trecute și hotărârile Camerelor Parlamentului”, a explicat Eugen Nicolicea.
”Curtea Constituţională asigură controlul constituţionalităţii legilor, a tratatelor internaţionale, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului”, conform cu alineatul (1) al articolului 2 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
”După care, CCR are prevăzut la articolul 11 în mod limitativ cazurile în care emite decizii. Hotărârile nu erau prevăzute între situațiile respective. Judecătorii emiteau decizii fără să aibă prevăzut asta în lege. Am prevăzut în lege.
Și, ceea ce este mai grav, nu se prevedea o procedură și calea de urmat atunci când se pronunțau cu privire la hotărârile Senatului, Camerei Deputaților sau Camerelor reunite și, mai ales, urmărilor declarării neconstituționale a unei hotărâri”, a continuat ministrul pentru Relația cu Parlamentul, adăugând că ”dacă acum o hotărâre este declarată neconstituțională, nu se întâmplă nimic. O lege, dacă declarată neconstituțională, se suspendă 45 de zile și după aia dispare, la hotărâre nu este prevăzută nici o urmare”.
Eugen Nicolicea susține că propunerea sa nu ar fi dat dreptul Curții Constituționale să se pronunțe asupra hotărârilor Parlamentului, ci doar ar fi introdus printre atribuții aceste prevederi, care oricum sunt regăsite în capitolul ”Controlul constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului” din Legea de funcționare a CCR.
”Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori”, se arată în alineatul (1) din articolul 27.
”În lege, la articolul 2, nu scria că CCR are dreptul să se ocupe de hotărâri ale Parlamentului. Noi am băgat aceste prevederi, pentru că oricum erau introduse la capitolul Regulamente.
Deci, dacă cineva zice acum că eu i-am dat dreptul Curții să se ocupe de hotărâri, greșește, pentru că îl avea dinainte. Dacă avea dreptul să se ocupe de hotărâri, atunci trebuie să spunem dacă emite decizii, avize sau ce emite. Curtea s-a apucat să emită decizii, dar în articolul 11 nu e inserat acest lucru și l-am inserat.
Urma o secțiune separată cu privire la hotărârile respective. Cei de la comisii au lucrat, au scris acolo că poate fi atacată la Curte hotărârea și de către individ, nu numai de grupurile de partide. Nu m-am opus la așa ceva. Făceam să fie legea corectă. Trăgeam legea spre realitate.
Eu am reușit să fac propunerea. Votul suveran e al camerei decizionale. Asta au înțeles senatorii, asta au făcut. Mergem înainte”, a conchis Eugen Nicolicea.
Lasa un raspuns