La scurt timp după decizia CC, atât liberalii, cât și social-democrații au afirmat că prevederile declarate neconstituționale vor fi analizate serios de Legislativ.
Prin această exprimare, Curtea dă dreptate Guvernului. Să ne aducem aminte că, în decembrie 2015, atunci când Guvernul a contestat legea, a făcut-o pentru că aceasta presupunea depășirea deficitului bugetar prognozat, o depășire care punea în pericol echilibrele macroeconomice. Dincolo de argumentația constituțională, exista o problemă cât se poate de serioasă: sursa de finanțare. Mai mult decât atât, Guvernul atrăgea atenția că legea, fiind retroactivă așa cum observa și CC, presupune o serie de beneficiari al căror nume nu este cunoscut. Dacă ar fi să ne luăm după Augustin Zegrean (n.r. președintele Curții Constituționale), ar fi vorba inclusiv despre foștii reprezentanți ai Partidului Comunist Român. Deci, ar putea fi vorba de mai mult de 16.300 de potențiali beneficiari, iar asta face ca finanțarea să devină foarte dificilă.
Liberalii au anunțat, prin vocea prim-vicepreședintelui Ludovic Orban, că prevederile declarate neconstituționale vor fi eliminate de Parlament. La rândul său, deputatul PSD Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, a afirmat, pentru Agerpres, că articolele pe care CCR le-a stabilit ca fiind neconstituționale vor fi analizate și vor fi puse în acord cu decizia Curții. La ce reacție concretă să ne așteptăm de la Parlament, care va dezbate din nou această controversată lege?
Nu există loc pentru altă reacție. În momentul în care CC a stabilit că există anumite elemente neconstituționale, obligația Parlamentului este să le modifice sau să renunțe la ele. (…) Cum vor reuși, însă, să găsească surse de finanțare? Asta este o problemă foarte complicată și va trebui foarte multă dezbatere într-un an electoral. Nu trebuie să uităm contextul în care Curtea ia această decizie: la începutul unui an electoral.
Concret, sunt șanse, în opinia dvs, ca aleșii locali să rămână fără aceste venituri speciale? Sau parlamentarii pot face ajustări la această lege pentru ca ea să treacă de Curte?
Sunt sigur că Parlamentul va face toate eforturile necesare în cel mai scurt timp posibil pentru a mulțumi baza locala a partidelor politice care sunt aleșii locali. Altfel, există riscul ca baza locală să nu mai susțină partidul. Or alegerile se câștigă la nivel local datorită militanților, datorită celor care ocupă poziții în administrația locală aleasă, consilieri locali și județeni. Vorbim despre peste 16.000 de potențiali beneficiari.
Spre deosebire de aleșii locali, parlamentarii vor primi pensii speciale. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat la sfârșitul anului trecut legea care introduce pensiile speciale pentru parlamentari. Un parlamentar va primi între 1.550 și 4.600 de lei, în funcție de numărul de mandate. Așadar, s-ar putea întreba aleșii locali și nu doar ei, de ce pot primii parlamentarii pensii speciale, iar lor li se contestă acest drept?
Întrebarea este foarte bună și, câtă vreme nu văd motivarea CC, nu vă pot răspunde la ea. Pot improviza, pot spune, spre exemplu, că efortul bugetar pentru parlamentari este mult mai mic decât pentru aleșii locali. Vorbim de câteva sute de persoane în raport cu 16.000 de persoane. Deci, practic poate fi asigurată bugetarea pentru acele pensii speciale (n.r. pentru pensiile speicale ale aleșilor locali). Pe de altă parte, problema inegalității există. Oricum, pensiile speciale există în România, cu sau fără parlamentari sau aleși locali, pensiile speciale există pentru anumite categorii profesionale (judecători, militari). Deci, până la urmă, problema inegalității de care vorbea CC există, ea poate fi explicată politic, dar poate fi foarte greu înțeleasă democratic.
Lasa un raspuns