Decizia nr. 21/2016 a Oficiului Român pentru drepturile de autor

Acest drept este legat de persoana autorului şi comportă atribute de ordin moral şi patrimonial.  Este autor persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera. Opera de creaţie intelectuală este recunoscută şi protejată, independent de aducerea la cunoştinţa publică, prin simplul fapt al realizării ei, chiar în formă nefinalizată. Calitatea de subiect al dreptului de autor se poate transmite în condiţiile legii  Se prezumă a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoştinţă publică. Când opera a fost adusă la cunoştinţa publică sub formă anonimă sau sub un pseudonim care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercită de persoana fizică sau juridică ce o face publică având consimţământul autorului, atât timp cât acesta nu îşi dezvăluie identitatea.

Conform legii, constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, cum sunt:

• scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator;
• operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;
• compoziţiile muzicale cu sau fără text;
• operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele;
• operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale;
• operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;
• operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului, desene, design, precum şi alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice;
• operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură;
• lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în general.

Fără a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, şi anume:

• traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare, aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau ştiinţifice care reprezintă o muncă intelectuală de creaţie;
• culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice, cum ar fi: enciclopediile şi antologiile, colecţiile sau compilaţiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creaţii intelectuale.

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 226 din 28.03.2016 a fost publicată Decizia nr. 21/2016 a Oficiului Român pentru drepturile de autor – ORDA, privind lista surselor corespunzătoare pentru fiecare categorie de opere sau de fonograme în scopul stabilirii statutului de operă sau fonogramă orfană.

Este considerată operă orfană acea operă sau fonogramă, prezentată mai sus , în cazul în care niciun titular al drepturilor de autor asupra operei sau fonogramei nu este identificat sau, chiar dacă unul sau mai mulţi dintre titulari sunt identificaţi, niciunul nu este localizat, în pofida efectuării şi înregistrării unei căutări diligente a titularilor drepturilor de autor. Statutul de operă orfană se aplică următoarelor categorii de opere şi fonograme care sunt protejate prin drepturi de autor şi care au fost publicate pentru prima dată într-un stat membru sau, în absenţa publicării, care au fost difuzate pentru prima dată într-un stat membru:

• operelor sub formă de cărţi, jurnale, ziare, reviste sau alte scrieri care se găsesc în colecţiile bibliotecilor, instituţiilor de învăţământ sau muzeelor accesibile publicului, precum şi în colecţiile arhivelor sau ale instituţiilor patrimoniului cinematografic sau sonor;
• operelor cinematografice, audiovizuale şi fonogramelor aflate în colecţiile bibliotecilor, ale instituţiilor de învăţământ sau ale muzeelor accesibile publicului, precum şi în colecţiile arhivelor sau ale instituţiilor patrimoniului cinematografic sau sonor;
• operelor cinematografice şi audiovizuale şi fonogramelor produse de organismele publice de radiodifuziune şi de televiziune până la 31 decembrie 2002 inclusiv şi aflate în arhivele acestora;
• operelor şi altor obiecte protejate care sunt integrate sau încorporate în operele ori fonogramele prevăzute mai sus sau care constituie parte integrantă a operelor sau fonogramelor respective;

Conform noului text de lege, în vederea stabilirii statutului de operă sau fonogramă orfană, instituţiile beneficiare au obligaţia de a efectua o căutare diligentă şi de bună-credinţă, prin consultarea surselor corespunzătoare pentru fiecare categorie de opere sau de fonograme, în vederea obţinerii unor informaţii care să ducă la identificarea sau localizarea autorului sau autorilor, surse indicate în textul deciziei.

Trebuie reamintit faptul că , prin Decizia ORDA nr. 266/2011 a fost  legiferată o metodologie privind remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental. Este vorba despre taxa pe muzica ambientală. Utilizatorii de opere muzicale în scop ambiental au obligaţia ca, înaintea oricărei utilizări de opere muzicale, să obţină din partea UCMR – ADA (Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor ) autorizaţia licenţă neexclusivă pentru utilizarea operelor muzicale şi să plătească remuneraţii potrivit tabelului din prezenta metodologie, indiferent de durata efectivă a utilizării.

Spre exemplu, în săli de biliard, bowling, popice, tenis de masa etc. , cu suprafaţa între 101 – 200 mp., taxa ambientală este de 100 lei/lună. La un Call center – apel în aşteptare –  taxa pe muzica ambientală este de 300 lei. Pe pârtie, taxa pe muzica ambientală ajunge la 400 de lei pe lună. Proprietarii de active comerciale (de la hoteluri, restaurante, plaje ştranduri pâna la gări, trenuri, avioane şi autocare), dar şi organizatorii de evenimente în care se difuzează muzică ambientală au de plătit taxe pe creaţiile artistice. Iată câteva exemple:

• proprietarii de microbuze coplătesc de la 7 pâna la 35 de lei per maşină lunar, iar cei de autocare – cu 20 pâna la 80 de lei per maşina, lunar;
• pe calea ferată, taxa este de 25-30 de lei per vagon de pasageri, respectiv 25 -70 de lei per vagon restaurant;
• în transporturile aeriene, taxa pe muzică este de 15 pâna la 200 de lei per avion, lunar;
• în autogari : 13-25 de lei lunar , 25-40 de lei lunar;
• în spaţiile de agrement (ştranduri, piscine, plaje, pârtii, patinoare, săli de fitness, parcuri de joacă pentru copii etc.), taxa pe muzică este de 20 pâna la 80 de lei lunar și poate ajunge la 500 de lei lunar în marile parcuri de distracţii.

Plata acestor taxe se va efectua lunar, termenul de plată fiind data de 15 a lunii pentru care se face plata, cu cota aferentă legală de TVA. Pentru întârzieri la plată utilizatorii vor plăti penalităţi de 0,5% pe zi de întârziere.