”Nu sunt un adversar al creşterii economice prin consum, dar nu consumul principalul pilon al relansării economice. Altfel riscăm. După o explozie a consumului 2006-2008, a urmat o prăbuşire în 2009. Ce susţin aici este ce a trăit România şi am văzut că o creştere a consumului fără acoperire nu ne duce decât la criză. De aceea există o discuţie dacă continuăm consolidarea fiscală sau stimulăm consumul, fără răspuns în creşterea de productivitate.
După măsurile extrem de dure din 2009 şi 2010, România şi-a reluat creşterea economică şi a continuat până acum, până au apărut semnele unei recesiuni, de scădere a creşterii economice. România este încă echilibrată economic. Toate criteriile de la Maastricht sunt îndeplinite de România. Trebuie să privim la două lucruri: resursele de anul viitor şi barierele în calea relansării economice. Aş privi la banii pe care România îi are la dispoziţie. Lucrurile par clare: pot fi îndreptaţi către investiţii.
Pentru 2007-2013, România a avut la dispoziţie fonduri de coeziune de 19 miliarde. Am absorbit doar 37,2%. Am cheltuit 7,1 miliarde. Trebuie să cheltuim restul până în 2015. Nu pot fi optimist. 12 miliarde stau la dispoziţia României. Mai mult, peste perioada de programare 2007-2013, se suprapune perioada de programare 2014-2020. Resursă există pentru a continua programele de autostrăzi, recalificare a forţei de muncă.
Avem zona de risc, în economia românească, în proprietatea statului. Avem şi alte zone de risc, să le spunem bariere. De exemplu, infrastructura. Construim autostrăzi prea încet şi prea scump. Altă barieră: educaţia. Sistemul este prea puţin profilat pe economia românească. Nu dă economiei calificările de care are nevoie. Altă barieră, sistemul de sănătate. Există un proces de depreciere a stării de sănătate a românilor. Procesul se întâmplă, dar trebuie accelerat. Altă barieră: predictibilitatea măsurilor fiscale. Face ca investitorii să facă un pas înapoi. De aceea au scăzut investiţiile cu 13%”, a precizat Traian Băsescu marți.
”Pe acest drum România riscă să reintre într-o perioadă de criză economică. Anul 2015 trebuie să transmită investitorilor un semnal legat de predictibilitate, iar Guvernul să-şi propună utilizarea unui buget pentru investiţii care să genereze creştere economică durabilă. Obligaţiile asumate, şi aici este un mare semn de întrebare. Bugetul ar trebui să aibă un plus de trei miliarde de euro. Îi va avea sau nu? Anul 2015 va fi un an decisiv în ceea ce priveşte relansarea economică”, a conchis șeful statului potrivit evz.ro.
Lasa un raspuns