O sală plină de oameni a celebrat venirea autorului și a ascultat cu atenție prezentarea făcută cărții de către Mihai Mardare, directorul Centrului pentru Cultură, Artă și Tradiție, și lectorul universitar, el însuși scriitor, Florin Irimia. Apoi, lucrurile au devenit foarte interesante, deoarece Mircea Diaconu a explicat motorul volitiv din spatele scrierilor sale.
Pornind de la o vacanță forțată și o mâncărime a degetelor, cartea este o frescă a copilăriei autorului, o celebrare a personalității în formare. O complicată dantelă alcătuită din realități trăite și simboluri acceptate, scrierea lui Mircea Diaconu este o subtilă invitație la redescoperirea identității proprii. Este în fapt o ofrandă dată acelora care au uitat de unde au plecat, ca să poată ajunge altundeva decât le era menit.
Discuțiile ulterioare lansării propriu-zise s-au constituit într-o pledoarie a omului Mircea Diaconu pentru reîntoarcerea la valorile culturii. Fie că e vorba de carte sau de teatru, valoarea imediată a actului cultural direct, fără intermediari electronici, este că omul îi asociază senzații tactile sau impresii colaterale, care îl ajută să memoreze sau să viseze continuări sau extrapolări ale subiectului. Domnul Diaconu ne-a vorbit și despre catharsis, purificarea spirituală prin intermediul participării la actul artistic, adică exact ceea ce oferă teatrul spectatorilor din sală, dar nu și celor de la televizor.
Evenimentul s-a constituit într-o pledoarie pentru întoarcerea la valoarea actului de cultură prin contact direct, citit, mers la spectacole și participare emotivă la ceea ce se întâmplă pe scenă, în detrimentul scurtăturilor electronice care aduc informații, dar nu și trăiri.
La noi, când vine iarna – cartea lui Mircea Diaconu este o parabolă scrisă în cea mai cruntă parte a dictaturii comuniste, atât de parabolă încât esteții lingurii de lemn au încadrat-o și editat-o pe post de carte pentru copii. Vă garantez că nu este nimic copilăresc în ea și ar putea ajuta tineretul născut după 1990 să înțeleagă de ce întoarcerea la dictatură, orice fel de dictatură, ar fi mai bine să nu se întâmple.
Lasa un raspuns