Oferta presupune un contract de muncă, ucenicie sau stagiu ori un curs de formare continuă, și trebuie să fie adaptată la nevoile și la situația fiecăruia.
Țările UE au adoptat acest principiu al garanției pentru tineret în luna aprilie 2013, iar asta înseamnă că și în România, teoretic, există această soluție.
Crearea și implementarea garanțiilor pentru tineret necesită o strânsă colaborare între principalii factori implicați: autorități publice, servicii de ocupare a forței de muncă, consilieri de orientare în carieră, instituții de învățământ și formare, servicii de asistență pentru tineret, întreprinderi, angajatori, sindicate, etc.
Intervenția și activarea rapidă sunt esențiale. În multe cazuri este nevoie de reforme, cum ar fi îmbunătățirea sistemelor de educație și formare profesională.
Comisia Europeană a ajutat toate țările UE să își elaboreze propriile planuri de punere în aplicare a garanției pentru tineret și să inițieze implementarea acestora. De asemenea, sprijină activitățile de sensibilizare cu privire la instituirea garanției pentru tineret, derulând proiecte-pilot în 4 state membre (Letonia, Finlanda, Portugalia și România). Conceptul, produsele și grafica aferente acestui proiect-pilot au fost puse la dispoziția autorităților naționale, regionale și locale care doresc să-l utilizeze ca set de instrumente electronice.
De asemenea, facilitează schimbul de bune practici între statele membre, în special prin Programul de învățare reciprocă din cadrul Strategiei europene privind ocuparea forței de muncă.
Finlanda a dezvoltat un sistem complex de garanție pentru tineret. Potrivit unei evaluări Eurofound, în 2011, 83,5 % din tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă au reușit să îl obțină cu ajutorul unei oferte pe care au primit-o în termen de 3 luni de la înregistrarea ca șomeri. Sistemul finlandez a facilitat pregătirea mai rapidă a planurilor personalizate, reducând astfel șomajul.
Costul total al instituirii garanției pentru tineret în zona euro este estimat la 21 de miliarde de euro pe an, sau 0,22 % din PIB.
Inactivitatea ar fi însă mult mai costisitoare. Potrivit estimărilor, tinerii fără loc de muncă și fără studii antrenează costuri, la nivelul UE, de 153 de miliarde de euro pe an (1,21 % din PIB) – sub formă de indemnizații și pierderi în domeniul veniturilor și impozitelor. Nu toate măsurile de aplicare a garanției pentru tineret sunt costisitoare. De exemplu, consolidarea cooperării între diferiții factori implicați nu necesită alocarea unui buget important.
Pentru ca sistemul să dea rezultate, bugetele naționale trebuie să acorde prioritate integrării tinerilor pe piața muncii, pentru a evita creșterea costurilor viitoare.
Lasa un raspuns