La Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, va avea loc, în perioada 12-13 iulie 2018, ediția a opta a conferinței Discurs critic și variație lingvistică.
Dedicată prioritar doctoranzilor, conferința închide seria de manifestări închinate Marii Uniri de la 1918 și se intitulează Memorie, discurs, literatură. Dată fiind amplitudinea tematică, organizatorii – Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava şi Asociația pentru studii filologice – Akademos – au decis cooptarea unei universități din străinătate ca partener, ediția-jubileu din 2018 beneficiind astfel de girul Departamentului de Filologie, Literatură şi Lingvistică de la Universitatea din Pisa, Italia.
În acest cadru, și-au anunțat participarea peste optzeci de profesori, doctoranzi și masteranzi de la universități din România și din străinătate (Universitatea din București, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Universitatea din Craiova, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, Universitatea Dschang, Camerun, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Republica Moldova, Universitatea din Oviedo, Spania/ Universitatea din Zurich, Elveția, Universitatea Hassan II, Casablanca, Maroc).
Interogarea asupra Primului Război Mondial și a consecințelor acestuia sub un unghi puțin abordat în cultura românească – războiul și Marea Unire ca evenimente reflectate în discurs – constituie una dintre direcțiile de cercetare propuse de conferința noastră, astfel încât să putem oferi specialiștilor posibilitatea de a dialoga dintr-o perspectivă pluridisciplinară. Premisa de la care se pleacă în formularea acestei direcții derivă din ideea foucaultiană că realitatea este conținută în ansamblul de discursuri raționale și ficționale pe care vorbitorii îl elaborează de-a lungul istoriei lor. Pe de altă parte, realizarea discursului antrenează memoria ca importantă sursă constitutivă, în planurile complementare textualității și istoriei. Potrivit unor teorii actuale, contextul (istoric) nu constituie un element exterior, ci o realitate cognitivă, deoarece situația extralingvistică și cunoștințele generale despre lume au o reprezentare internă în forma unor elemente de memorie. De aceea, un discurs nu se desfășoară într-un spațiu textual limitat, ci se construiește progresiv, ca memorie intratextuală, ce poate trimite în orice moment la un enunț anterior.
Lucările care au fost acceptate pentru prezentare se înscriu în următoarele axe tematice:
- Limbă literară și limbă națională. Politici lingvistice după Primul Război Mondial
- Memoria textului. Istorie, discurs, mentalitate
- Perspective istorice asupra Primului Război Mondial
- Mutații politice, lingvistice, literare. Granițe în mișcare
- Varia
După ceremonia de deschidere a conferinței de joi, 12 iulie, 2018, ora 10 (Aula din Corpul E), se vor susține două conferințe în plen: Comment dire la guerre? Le regard d’une génération infortunée- Prof. Antonietta SANNA de la Universitatea din Pisa și O gramatică a limbii române de la 1918, Prof. Rodica NAGY, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. De asemenea, în același cadru va avea loc lansarea volumului Profesorul nostru, D. Irimia, coordonat de Cristina Irimia și de Dinu Moscal și apărut recent la Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași, în colecția Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza“ din Iaşi. Volumul va fi prezentat de Ala Sainenco, de Gh. Moldoveanu și de Rodica Nagy.
Conferința DCVL beneficiază de sprijinul Ministerului Educației Naționale, precum și de o sponsorizare din partea Sindicatului USV Univers.
Lasa un raspuns