Pentru că România este un stat democrat și pentru că democrația trebuie bine păzită, avem vreo 6 servicii secrete (7 dacă punem la socoteală și DGA-ul) pe post de bodyguarzi ale idealurilor nobile post-decembriste. Acestea însumează un număr de aproape 19.000 de agenți secreți care ne păzesc spatele și ne poartă de grijă. Numărul acesta, raportat la populația țării, ne indică că avem câte 1 agent/1000 de locuitori. Cum ar veni, un cioban la o turmă bună de oi. Nu știu dacă e mult, nu știu dacă e puțin, știu doar că tragedia unei țări începe atunci când serviciile secrete au infiltrați, în posturi cheie, agenți ai serviciilor secrete străine, iar angajările se fac pe baza unor criterii care permit ocuparea posturilor de către persoane care iubesc mai mult statutul și salariul oferit de aceste instituții, decât țara. Numesc asta o tragedie pentru că acele persoane pot fi influențate, pot fi cumpărate cu bani sau funcții, pentru a îndeplini servicii ce nu servesc binelui național. Dictatura a fost înlăturată printr-o amplă acțiune a serviciilor secrete străine și tot ele o instaurează înapoi, doar că o numesc, cu litere mari, DEMOCRAȚIE. Democrația, în sine, ar trebui să însemne puterea poporului, nu a serviciilor secrete. Din păcate, tot mai des, în media, auzim că România este condusă de către acestea. Simpla existență a acestei expresii ar trebui, dacă nu să ne îngrijoreze, măcar să ne dea de gândit. Ea nu este firească într-un regim democratic autentic. Practic, noi doar ar trebui să știm că aceste servicii există, nu să le simțim în coaste, ca o sulă (sula e o unealtă folosită în cizmărie și cojocărit, nu e hi hi hii!). Ele ar trebui să vegheze la bunul mers al țării, nu să o încurce.
O țară condusă de o elită a serviciilor secrete caracterizată de patriotism, nu ar fi una grozav de liberă, dar ar fi una în care s-ar trăi grozav de bine. Economia ar dudui, oamenii ar avea locuri de muncă cu salarii decente, aparența de democrație ar putea fi menținută, resursele țării ar fi folosite în folosul național, nu în folosul altor țări care dau ordinul de exploatare. Deciziile politice ar fi luate în deplină concordanță cu interesul național, nu în conformitate cu ordinele trasate de stăpânii din afară. Într-o țară în care serviciile secrete servesc patria, educația nu ar elimina din programă istoria națională și nu ar pune accent doar pe greșelile trecutului nostru, patriotismul ar fi cultivat, nu condamnat, oameni ar fi încurajați să muncească, nu să se descurce. Valorile naționale ar fi corect promovate, sistemul sanitar ar funcționa corespunzător, armata ar avea dotările corespunzătoare secolului în care trăim, statul s-ar implica în industrii, iar celelalte instituții ale statului ar fi cu adevărat responsabile în exercitarea atribuțiilor. Da, seamănă cu un stat comunist, doar că ai avea mai departe libertate de exprimare și liberă circulație.
Nu cred că o țară condusă de serviciile secrete e ceva dezastruos. Am certitudinea că acest tip de „guvernare” este pus în aplicare și în alte state, cam alea în care muncesc românii pe rupte la ora actuală, sau alea care de ani de zile au creștere economică și sunt discrete pe scena politicii internaționale. Doar că țările respective nu au servicii secrete marionetă, acționate de pârghii din afară, ci sunt autohtone și își iubesc poporul, nu propriile beneficii.
Domnilor cred ca acesta este un articol idiot scris de un autor de acelasi fel (platit sa spuna idiotenii sau naiv si cu ambitii de producator de opinii) si care n-ar mai trebui scris in Romania niciodata.
Sa cred eu ca io elita de securisti patrioti ma rezolva? dar ce e aia securisti patrioti? Exista numai securisti profesionisti si neprofesionisti, asa cum exisata numai dulgheri profesionisti si neprofesionisti! Domnule autor, trateaza-te sau exprima-te numai in curtea casei bunicilor si sub supraveghere medicala profesionista, nu patriotica.