Deputații AUR de Suceava, Dorel Acatrinei și Florin Pușcașu, l-au întrebat pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Ionuț Chesnoiu, dacă există capacitatea de a valorifica potențialul agricol al României și dacă se pot repune în circuitul agricol cele 4 milioane de hectare de teren agricol nelucrat.
Potrivit deputaților suceveni, conflictul din Ucraina a produs mai multe unde de șoc în principalele sectoare strategice de activitate, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și al României. Țările aflate în conflict sunt printre cei mai mari furnizori globali de cereale. Rusia și Ucraina la nivelul exportului global reprezintă 30% din exporturile modiale de grâu, 32% cel de orz, 50% din exporturile de floarea soarelui și ulei. Agricultura este, în acest context, unul dintre sectoarele prioritare strategice ale unei țări, care trebuie să rămână în picioare și să asigure securitatea alimentară, mai precis să furnizeze hrană la prețuri accesibile pentru toți cetățenii.
Războiul a expus mai clar riscurile la adresa securității alimentare de la nivel global. La nivelul European, țările din acestă regiune nu sunt la fel vulnerabile și expuse, precum țările din Africa și Orientul Mijlociu care se confruntă cu componentele de bază ale securității alimentare: politica alimentară și politica nutrițională. Marile riscuri la nivelul UE și ale României sunt in zona politicii alimentare care visează capacitatea de aprovizionare și calitatea produselor, raportat direct la consumator și capacitatea sa de consum. Prin urmare, principalul risc vizează fluctuații prețurilor alimentelor din cauza creșterilor prețurilor la combustibiil și energiei, sancțiunile economice la adresa Rusiei (fiind un mare exportator de îngrășăminte), criza economică post-pandemie, lipsa de control şi trasabilitatea pe lanţul alimentar.
România a fost grânarul Europei, este recunoscută la nivel european și mondial pentru pontețialul său agricol deosebit, situându-se sub acest aspect, pe locul 5 între țările UE, capabilă să acopere necesarul de hrană a cca. 80 de milioane de persoane. Dar țara noastra suferă la capitolul producției interne, a sistemelor dezvoltate de irigații și puterea de cumpărare a cetățenilor, deoarece starea financiară precară a românilor nu este consecința lipsei de alimente, ci a scăderii puternice a producției autohtone în detrimentul creșterii importurilor, a potențialului agricol de care dispune, a puterii de cumpărare generate de mai mulți factori: creșterea galopantă a inflației, creșterea prețurilor, ajustarea salariilor și creșterea costurilor de producție în domeniul agricol. Toți acești factori contribuie, la o scădere a consumului alimentar, atât cantitativ, cât și calitativ, la reducerea autoconsumului, concomitent cu creșterea tot mai substanțială a importurilor.
„România este un importator net de produse agroalimentare (aproximativ 60% din produsele agroalimentare provin din import), fapt determinat, în mod cert, de neexploatarea propriului potenţial agricol. Țara noastră poate valorica ponțialul agricol prin găsirea unor politici coerente de sprijinire din bugetul național, în vederea repunerii în circuitul agricol a celor aproximativ 4 milioane de hectare de teren agricol nelurat și aflat în pârloagă. Este necesară luare de măsuri urgente pentru sprijinirea producătorilor români prin susținerea exploataților agricole prin scheme de ajutor de stat, compensări ale prețurilor energiei electrice, gazului și motorinei pentru fermieri și producători, și nu în ultimul rând încurajarea consumului de produse interne.
Creşterea gradului de valorificare a potenţialului agricol poate transforma România într-un stat independent în ceea ce priveşte asigurarea securităţii alimentare a populaţiei, dar şi de furnizor de o astfel de securitate către alte ţări, printr-un export net de produse agricole, materii prime şi alimente.
Față de această situație vă rugăm să ne răspundeți la următoarele intrebări:
-
Ce soluții aveți pentru valorificarea potențialului agricol al României în contextul războiului ruso-ucrainean?”, au transmis deputații suceveni.
Lasa un raspuns