Transformarea peste noapte, și forțată, a sute de comune, la nivel național, în orașe a întors pe dos România.

Falimentarele orașe ale lui Mîrza & Cozmîncă

Procesul s-a desfășurat cu frenezie acum peste 10 ani, încă de prin anul 2004, când Guvernul Năstase a emis o serie de hotărâri care apoi au fost validate de mașina de vot a social-democraților. Manevrele de atunci au avut și scop pur electoral, acela de a crește procentul primarilor pesediști la alegerile locale. S-au invocat atunci și câteva statistici ale Uniunii Europene în care se menționa că în Romania 45% din populație încă mai trăiește în mediul rural.
Totuși acum, peste ani și ani, încă se văd/simt efectele măsurii impuse de fostul mare strateg-șef al PSD și fost ministru al administrației, Octav Cozmîncă, care a fost și senator de Suceava, iar greșelile de atunci au repercusiuni nebănuite. Comunele din județul Suceava au fost transformate în orașe doar prin schimbarea plăcuței de la intrarea în localitate și ca nivel de taxe și impozite locale, care au fost, normal, majorate. Țăranii-orășeni au avut, de-a lungul ultimilor ani, de plătit taxe și impozite mai mari, fără însă să cunoască localitatea și ceva modernizări. Multe noi orașe au dorit să redevină comune, solicitând Comisiilor de administrație publică din cadrul Camerei Deputaților sau Senatului revenirea la statutul inițial. S-au organizat și o serie de referendumuri locale. Convingător ar fi să mergeți până la Dolhasca sau Frasin, Cajvana sau Liteni, Salcea sau Milișăuți, să vă convingeți dacă localitățile amintite, dar și altele din județ, au pe drept statutul de oraș. Și trebuie să mai aflați că multe comune-orașe sunt pur și simplu falimentare, iar banii de la bugetul local nu ajung nici pentru salarii.

 

Voievodatele lui Flutur din urmă cu 5 ani

Aflat în forță maximă în urmă cu 5 ani, PDL-ul a vrut să traseze noi granițe teritoriale în interiorul țării. Au fost multe discuții atunci între PDL și celelalte partide pentru elaborarea unui proiect normativ privind reorganizarea administrativ-teritorială a țării. Deși totul a rămas în coadă de pește, proiectul de atunci prevedea că România urma să aiba opt regiuni, județul Suceava urma să facă parte dintr-una care să mai cuprindă și județele: Vaslui, Bacău, Neamț, Iași și Botoșani. Proiectul nu a fost privit cu ochi buni de foarte mulți oameni din regiune și s-a dezvoltat ideea de a se lipi câte două județe. Iași – capitală istorică și culturală avea de înfruntat Bacăul, iar Suceava se pricopsea cu Botoșaniul. Gheorghe Flutur spunea la acea vreme că „reorganizarea este necesară pentru că trebuie sa apropiem serviciile de populație. Este obligatorie. Uniunea Europeană nu ne dă bani, decât dacă ne reorganizăm. Nu știu care va fi forma, dacă va fi o regiune care să cuprindă două județe sau mai multe. Schimbarea trebuie pregătită, dar e urgentă. Ar trebui să se facă și mâine”. Și de atunci au mai trecut cinci ani. În schimb, auzind de lipirea a câte două județe și de voievodatele lui Flutur, mulți lideri politici sau din administrație, spuneau despre proiectul PDL că „este o tâmpenie și o aberație. Am rezolvat toate lucrurile în țara asta și nu ne-a mai rămas nimic de făcut? Nu e împărțită deja țara în euroregiuni? Se dorește să dicteze reprezentanții în teritoriu ai Guvernului, iar șefii CJ să stea cu mâna întinsă. Această schimbare nu o văd cu ochi buni.”

Desființarea consiliilor județene și a comunelor cu populație mai mică de 3.000 de locuitori

Premierul Dacian Cioloș a dat, la începutul acestei săptămâni, primele indicii despre reforma administrației publice la care lucrează Guvernul. Cioloș a vorbit despre o posibila „regândire” a sistemului de impozite și taxe locale și a dat ca exemplu impozitul pe proprietate, despre care a spus că „poate analizăm trecerea la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piață a imobilelor și nu pe baza amplasării lor”. Premierul a relansat dezbaterea despre regionalizare și a vorbit despre ineficiența actualelor consilii județe și a dat ca posibilă soluție crearea a opt regiuni, cu eliminarea actualelor consilii județene. Într-un discurs susținut la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, Ciolos a vorbit despre cele mai mari trei probleme ale administrației locale: 1) fragmentarea administrației publice locale, în special în mediul rural, dar și la nivel regional. 2) probleme serioase de coordonare și integrare a diferitelor programe de dezvoltare, finanțate din fonduri naționale sau europene, la toate nivelurile: local, județean, regional, național. 3) problema resurselor financiare pe care le are la dispoziție administrația publică locală: venituri proprii reduse – multe autorități locale se bazează aproape exclusiv pe diferitele tipuri de transferuri. Printre soluțiile enunțate de premier la problema fragmentării administrației locale se numără impunerea prin lege a comasării/fuziunii între diverse entități astfel încât să nu mai existe „entități ce furnizează servicii publice la mai puțin de 3.000 / 5.000 de locuitori. Pe baza practicii și experienței obținute prin utilizarea primelor alternative, se poate trece la fuziunea normativă. La finalul procesului, ar trebui să nu mai avem entități ce furnizează servicii publice la mai puțin de 3.000 / 5.000 de locuitori. Toate aceste alternative trebuie detaliate și fundamentate corespunzător și discutate sincer și constructive.” Zeci de comune din județul Suceava au o populație mai mică de 3.000 de locuitori!

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.