În partea sud-estică a județului Suceava se află comuna Forăști, situată în partea stângă a râului Moldova, cu nouă sate care au luat ființă începând cu secolele al XIV-lea și al XIX-lea. Acestea sunt Antoceni, Boura, Forăști (reședința), Manolea, Oniceni, Roșiori, Ruși, Țolești și Uidești.
În partea nordică se învecinează cu comuna Preutești, spre sud cu comuna Dragușeni, la est cu comuna Tătăruși din județul Iași și comuna Dolhești. Râul Moldova curge în partea de vest a comunei Forăști, constituind hotarul natural cu comunele Drăgănești și Răucești din județul Neamț, pe o lungime de 7,8 km.
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a fost ridicată biserica din Forăști de către familia Forăscu, iar familia domnitoare Moruzi a construit Curtea domnească și monumentala biserică din satul domnesc Oniceni, în perioada 1802-1818.
Din comuna Forăști s-a ridicat familia Lovineștilor, care inițial se numea Teodorescu, remarcându-se prin deosebit talent scriitoricesc, mai mult de un secol. În satul Oniceni încă există două familii descendente cu numele Teodorescu.
Prima atestare a satului Forăști datează din aprilie 1595, când domnitorul Aron Tiranul întărește cneaghinei fostului logofăt Bârlădeanul părți de ocină din satul Forăști, cumpărate cu 120 de taleri de argint. Denumirea satului provine de la boierii Forăscu, care au fost proprietarii acestei moșii. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, moșia și satul erau stăpânite de vornicul Alecu Botez-Forăscu, postelnicul Ștefan Botez-Forăscu și aga Costache Forăscu.
Biserica din Forăști
Pentru că destinul locuitorilor comunei Forăști se leagă de familia boierilor Forăscu, se cuvine să amintim biserica construită de aceștia, acesta construcție fiind emblematică pentru oamenii locului.
Biserica de lemn din Forăști a fost construită în anul 1766 de boierul C. Forăscu. Perioada construcției este atestată de o inscripție aflată la partea superioară a ancadramentului ușii de intrare: „7274 martie 4”. Ctitorul bisericii este considerat de către istoricul de artă Nicolae Stoicescu a fi boierul C. Forăscu, stăpânul satului la acel moment.
Inițial biserica avea dimensiuni modeste, comunitatea locală fiind și ea destul de redusă numeric. Cronica parohiei menționează că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-a adăugat un pridvor închis pe latura sudică, deasupra sa fiind ridicat și un turn clopotniță înalt. O altă serie de lucrări de renovare ale lăcașului de cult au avut loc în anul 1920 când s-au căptușit pereții, atât pe interior, cât și pe exterior, cu scânduri de brad, vopsite ulterior (în dorința de a proteja bârnele bisericii de intemperii) și s-au lărgit ferestrele absidelor (0.70×1.00 metri), pentru a permite o mai bună iluminare a interiorului bisericii.
În 1959 s-a înlocuit acoperișul care începuse să se degradeze, construindu-se un acoperiș nou din șindrilă bătută în „solzi”, cu pantă înaltă și o ușoară frângere în zona absidelor. Streașina largă are scopul de a proteja pereții bisericii, nepermițând apei de ploaie să se scurgă pe pereți.
Deoarece mica biserică de lemn nu mai făcea față nevoilor comunității, a devenit necesară construirea unei noi biserici. În anul 2001, în vremea păstoririi preotului paroh Vasile Damian, în apropiere de biserica de lemn s-a început construcția unei biserici noi, de zid, construcție finalizată în 2010.
În anul 2015, Biserica de lemn din Forăști a fost supusă unui proces complex de restaurare. Cu ajutorul fondurilor de la Ministerul Culturii, comunitatea, în frunte cu primarul comunei, Brăduț Avramia, și cu implicarea preotului restaurator Constantin Bobu, au reușit salvarea acestui monument și pentru generațiile viitoare. Această biserică de lemn este singura din județul Suceava care a beneficiat de restaurare în ultimii 25 de ani. Se intenționează crearea unui muzeu local în spațiul bisericii de lemn.
Arhitectura bisericii
Biserica de lemn din Forăști este construită din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică” și acoperită cu șindrilă bătută în „solzi”. Ea are un soclu de piatră înalt. Pereții din bârne ai bisericii sunt placați cu scânduri vopsite cu verde, foarte decolorate. Are și un turn clopotniță de lemn de aceeași culoare.
Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu abside pentagonale (atât cele laterale, cât și cea decroșată a altarului) și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania).
În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă pătrată, având deasupra sa turnul clopotniță. În pereții de est și de vest ai pridvorului se află două ferestre.
Pronaosul are o formă pătrată, cu o fereastră pe latura de vest. El are un tavan deasupra sa. Din pronaos se pătrunde în naos printr-o deschizătură cu lățimea de 3.50 metri. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside pentagonale simetrice pe laturile de nord și de sud, în care s-au practicat câte o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică care se continuă și în altar (unde avansează cu 1.50 metri), dar nu acoperă și absidele laterale.
Altarul are o absidă de formă pentagonală și trei ferestre, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Fereastra din axul absidei altarului a fost lărgită la 0.70×1.00 metri, în timp ce ferestruicile din cele două decroșuri au dimensiunile inițiale de 0.15×0.30 metri. Catapeteasma este dispusă cu 0.90 metri în fața absidei decroșate.
Alte edificii istorice de pe teritoriul comunei
În localitatea Manolea, a fost descoperit de către doi specialişti de la Muzeul de Istorie Suceava, un sit arheologic vechi de peste 8.000 de ani. În urma cercetărilor arheologice de suprafaţă, au fost găsite numeroase arme, unelte de silex şi piatră şi o importantă cantitate de ceramică fragmentară, datând din diverse epoci istorice. La momentul descoperirilor, Mugur Andronic declara „Este vorba despre descoperirea amplasamentului unor vechi sate medievale, contemporane «descălecatului» Moldovei, pe teritoriul comunelor Forăşti şi Dorneşti, dar şi a unei vechi, întinse şi reprezentative aşezări datând din epoca bronzului mijlociu (cultura Komariv, aprox. 2.200-1.600 î. Hr.)”, a explicat Mugur Andronic.
El a adăugat că cea mai spectaculoasă descoperire o reprezintă urmele unei aşezări datând de acum circa opt mii de ani, identificată în cuprinsul localităţii Manolea, comuna Forăşti, aparţinând strălucitei culturi arheologice neolitice Starčevo-Criş. De aici provin unelte de silex, piatră şi ceramică frumos decorată cu motivul spicului de grâu, caracteristic primelor culturi neolitice ale Vechii Europe, care au avut un caracter predominant agrar.
Specialiştii muzeului au declarat la vremea respectivă că tot în arealul comunei Forăşti s-au descoperit numeroase aşezări aparţinând celebrei civilizaţii eneolitice cu ceramică pictată Cucuteni.
Toate aceste materiale arheologice şi situri preistorice completează harta arheologică a judeţului Suceava, sporind patrimoniul arheologic al muzeului sucevean care, pe viitor, îşi va putea astfel propune desfăşurarea de ample săpături arheologice sistematice în unele dintre siturile de maximă importanţă ştiinţifică recent identificate.
În centrul satului Uidești, la întretăierea drumurilor principale Oniceni-Dolhești si Fălticeni-Pașcani, se afla, pe timpuri, un han rămas dinainte de primul război mondial în administrarea „Casei rurale”, care își avea sediul în satul Oniceni. Clădirea hanului avea la demisol un mare beci construit din piatră de carieră și deasupra ziduri masive din cărămidă care compartimentau 18 camere. Hanul de la Rateș Uidești era foarte cunoscut de populația satelor limitrofe.
Tot pe teritoriul comunei Forăști, mai exact la Oniceni, familia domnitorului fanariot Moruzi a construit, conform monografiei scrise de Teodor Nițu, o curte domnească și monumentala biserică din satul mai sus menționat, în perioada 1802-1818.
Din cele prezentate mai sus, putem afirma că Forăștiul, prin prisma trecutului său, reprezintă o adevărată pagină de istorie a județului Suceava.
Anul acesta se anunţă unul extrem de intens pentru conducerea Primăriei Forăști, care trebuie să gestioneze mai multe proiecte de importanţă majoră pentru comună. Dacă o parte din fonduri vin prin programul PNDL, alte sume au fost atrase din fonduri europene. Pe PNDL conducerea primăriei are două proiecte, respectiv extinderea rețelei de apă potabilă în satele Uidești și Țolești, în valoare de 3.264.066 de lei, și extindere rețelei de canalizare în satele Manolea și Boura, în valoare de 5.204.658 lei
Lasa un raspuns