R: Au trecut aproape 6 luni de când ocupați funcția de Secretar de Stat în Ministerul Mediului și Pădurilor. Care sunt cele mai importante schimbări pozitive care au avut loc pe parcursul mandatului dumneavoastră?
G. P.: În acest mandat mi-am propus să redau pădurii rolul și locul prioritar pe care îl merită, atât pe agenda publică, cât și pe agenda fiecărui cetățean.
Din această perspectivă, consider că ne aflăm la o răscruce de drumuri pentru sectorul păduri. Pe lângă modificările Codului Silvic, aflat în proces de avizare și adoptare, am demarat o serie de reforme ce vor permite repoziționarea pădurilor în lista de priorități ale actului de guvernare.
Am dat startul grupului de lucru pentru evaluarea funcțiilor pădurii. Demersul reprezintă o abordare de pionierat la nivel național si european, ceea ce ne va permite o determinare cantitativă clară a influențelor benefice ale pădurii asupra omului, economiei nationale și mediului înconjurător. Vom putea spune clar cu cât contribuie pădurea și ce alocare bugetară trebuie să i se atribuie.
Suntem în etapa de finalizare a trei Regulamente cheie pentru sectorul silvic. Este vorba despre modalitatea în care se realizează vânzarea materialului lemnos, normele de confecţionare şi folosire a ciocanelor silvice, precum și criteriile de atestare a agenților economici pentru exploatări forestiere.
Procedura de control este la rândul său în proces de revizuire, urmărindu-se o mai mare rigurozitate din partea personalului silvic, o modernizare a mecanismelor de monitorizare, prevenire și aplicarea legislatiei precum și flexibilizarea activității de control, în sensul adaptării sale la situațiile specifice întâmpinate pe teren.
Pe această cale, fac apel la colegii silvicultori, la suceveni și bineinteles la întreaga populație a României, să contribuim responsabil la modul de gospodarire a pădurilor, la conservarea și protectia lor.
R: Dacă ar fi să faceți o comparație între situația existentă în minister la preluarea mandatului și situația existentă acum, după un an de Guvernare USL, cum se văd pădurile de la Centru, cu precădere pe Suceava?
G. P.: În mod cert una din prioritățile constante ale Ministerului, prevăzută de însuși programul de guvernare, este să facă curațenie în pădure și să lupte pentru reducerea tăierilor ilegale. Din această perspectivă, pot spune că numărul controalelor a crescut semnificativ. Multe acte normative menite să armonizeze legislația în domeniu au fost realizate și implementate în această perioadă.
Suceava este un județ extrem de important pentru silvicultura din România, alături de Caraș și Hunedoara, având o suprafața foarte mare de pădure, iar atenția ministerului pentru aceste zone este sporită. După finalizarea reorganizării Departamentului, în strategia privind controlul vom avea în atenție și județul Suceava, iar rezultatele le vom face publice la momentul oportun.
B: Ați reprezentat ministerul la întâlniri de talie europeană, modială chiar. Care sunt mesajele cu care v-ați întors în țară după aceste întâlniri?
G. P.: În primul rând, mi-au întărit convingerea asupra potențialului României de a deveni lider european în managementul pădurilor multifuncționale. Când afirm asta, mă bazez nu doar pe rolul social și cultural al pădurii, ci și pe rolul său în atenuarea schimbărilor climatice, unde pădurea se evidențiază prin captarea dioxidului de carbon, producția de biomasă și potențialul în domeniul energiilor regenerabile.
Pe viitor, politicile forestiere ar trebui să urmărească reducerea ratei de despădurire, creșterea suprafeței de fond forestier și dezvoltarea mecanismelor financiare de retribuire a pădurilor pentru serviciile ecosistemice aduse. Strânsa interacțiune între păduri și celelalte sectoare, cum ar fi agricultură, ape, economie, energie, transport, turism, cultură și mediu ne obligă la asigurarea unui management durabil al pădurilor și la asigurarea unei finanțări adecvate pentru acesta.
Pădurile sunt un contributor esențial la reducerea sărăciei, asigurarea de locuri de muncă, îmbunătățirea securității alimentare, furnizarea de energie, dezvoltarea economiilor verzi și atenuarea schimbărilor climatice.
R: În luna aprilie a acestui an ne spuneați că sunt foarte multe proiecte pe care le-ați găsit demarate în minister. Tot atunci ați spus că doriți să le finalizați.
G. P.: Pe lângă o serie de măsuri mai degrabă tehnice, principalul proiect pe care l-am preluat și pe care îl continui este Strategia Forestieră Națională 2013 – 2023. În prezent, ea se află în procedură obligatorie de evaluare a strategiilor de mediu, urmând a fi ulterior adoptată prin Hotărâre de Guvern.
Consider că Strategia Forestieră Națională reprezintă principalul instrument care va oferi stabilitate și predictibilitate sectorului, fiind o carte de vizită recunoscută național și internațional. Ea va permite o prioritizare clară a problemelor și în funcție de aceasta, implementarea în următorii 10 ani a măsurilor asumate, fără a mai fi schimbări de direcție de la un mandat guvernamental la altul.
Sectorul forestier are șansa de a stabili concret care îi sunt obiectivele, cum vrea să le îndeplinească și mai ales va avea o direcție comună în care să lupte.
R: În luna aprilie ați spus ca principala prioritate a ministerului este stoparea tăierilor ilegale. Cum arată statisticile în acest moment?
G. P.: În primul rând, când vorbim despre tăieri de arbori, se impune să facem la început distincția între tăierile practicate legal, conform normelor silvice, în interesul pădurii, și tăierile ilegale sau fără drept. Deseori pot aparea la nivel cel puțin vizual confuzii între acestea.
Tăierile ilegale au fost favorizate în special de schimbările apărute după 1989 în natura proprietății, printr-un proces de retrocedare care nu a fost însoțit de un mod clar de responsabilizare a proprietarilor în raport cu arboretul. Practic, pădurile au fost tăiate ilegal cu acordul, sau direct de către proprietar, iar din datele existente în acest moment tendința la nivel național este crescătoare, de la 0.041 mc/ha, cât era în 2011, la 0.066 mc/ha, în primul semestru al lui 2013. Nu vreau să se înțeleagă că acest fenomen este apanajul unui anumit tip de proprietate, deci nici statul nu este exclus de aici. Importante sunt soluțiile pe care le vom aplica la aceste probleme.
Exploatarea irațională a masei lemnoase în anumite zone, sancțiunile permisive asupra infracțiunilor silvice, instabilitatea cadrului legal, subfinanțarea cronică a sistemului, sunt la rândul lor factori favorizanți ai tăierilor ilegale.
Concret, din punct de vedere statistic, în anul 2011 volumul tăiat ilegal a fost estimat la 266.220 mc, reprezentând pagube de aproximativ 51.101.667 lei, în anul 2012 s-au estimat 331.408 mc de lemn tăiat ilegal, reprezentând aproximativ 60.472.202 lei. Din datele pe care le deținem, până în prezent, la nivelul anului 2013 s-au înregistrat tăieri ilegale de 423.760 mc, cu o valoare totală de 94.264.678 lei a pagubelor estimate.
Spre deosebire de media natională, unde se înregistrează o creștere a volumului și valorii pagubelor tăierilor ilegale, la nivelul județului Suceava, am constatat o scădere a volumului tăiat ilegal de la 19.545 mc în 2011, la 16.574 mc în 2012 și 5.808 mc până la această dată pentru anul 2013. Din punct de vedere a valorii estimate ale pagubelor produse de tăierile ilegale, acestea au scăzut cu peste 50%, de la 3.381.956, căt erau în 2011, la 2.671.153 în anul 2012, respectiv 1.245.100, în primul semestru al lui 2013.
Cifrele rămân alarmante și relevă clar importanța întăririi acțiunilor de control, precum și a măsurilor de prevenire, monitorizare și aplicare a sancțiunilor în conformitate cu legea.
R: Vis-a-vis de campaniile de împădurire, care este poziția Ministerului și cât de des se fac astfel de campanii?
G. P.: Procentul de împădurire al României este de 27,4%, raportat la nivelul european și ocupă locul 10 din punct de vedere al suprafeței de pădure raportată la numărul de locuitori (0,31ha/locuitor). Fondul forestier național ocupă o suprafaţă efectiv acoperită cu pădure de 6,373 mil. ha.
În vederea creșterii suprafețelor acoperite cu pădure, în anul 2013 s-au alocat de la bugetul de stat și din Fondul de ameliorare 29,9 mil lei, din care se vor planta 936 ha și se vor asigura fondurile necesare realizării lucrărilor de întreținere a plantațiilor înființate în anii precedenți, respectiv pe 14.937 ha (completări, prașile, descopleșiri, combaterea bolilor și dăunătorilor etc).
La nivelul judeţelor, procentul de împădurire variază în limite foarte mari, de la 4% în judeţul Călăraşi, până la 49,2% în judeţul Suceava.
Procesul de conservare și creștere a suprafeței împădurite de fond forestier este o prioritate constantă pe agenda Departamentului. Considerăm că se impune un management integrat și sustenabil al sectorului, care sa îmbine măsuri de întărire a controlului cu măsuri de protejare a fondului existent și extindere a acestuia.
Dar, ca orice demers, dezvoltarea fondului forestier național are nevoie și de investiții corespunzătoare. Este deci nevoie să redăm pădurii locul pe care îl merită din punct de vedere al finanțării. Adică mai mulți bani de la bugetul de stat, fonduri europene alocate și alte instrumente financiare menite să aducă banii către pădure, și nu în afara ei.
Lasa un raspuns