În ciuda faptului că pentru electorat alegerile locale nu par a avea o miză atât de mare ca la prezidențiale de pildă, ele sunt în realitate extrem de importante pentru că în urma lor vom avea noua configurație politică în ce privește administrațiile. Totodată, alegerile locale vor răspunde și la o întrebare fundamentală: ce partid are cele mai mari șanse să câștige alegerile generale și să guverneze țara în următorii patru ani?
Participarea redusă și votul polarizat
Particularitatea acestor alegeri locale este că se vor desfășura în plină pandemie de coronavirus, la două săptămâni după deschiderea școlilor și, posibil, cu un număr de peste 1.000 de noi infectări în fiecare zi. Prin urmare, cea mai mare necunoscută a scrutinului din 27 septembrie o reprezintă participarea. Nu există studii în ce privește mobilizarea alegătorilor. Sociologii cred – mai mult la nivel intuitiv – că, într-un fel sau altul, epidemia va afecta prezența la vot în sens negativ, dar nimeni nu știe cu cât. Problema unei estimări reale e agravată de situația excepțională reprezentată de pandemie. Cu alte cuvinte, nu prea ai cum să faci o estimare bună, de vreme ce nu te-ai mai confruntat niciodată cu o asemenea situație în alegeri.
O participare redusă se va traduce printr-un vot mult mai polarizat. Astfel, favorizați vor fi candidați care au în spate un partid mare și un bazin electoral puternic. Totodată, favorizați ar putea fi și primarii în funcție, care au deja un grup de susținători loiali pe care îi poate aduce la urne, indiferent de situația epidemiologică din țară.
Problema legitimității
Dincolo de problemele pe care o participare redusă la vot le aduce candidaților independenți și a celor care nu au în spate un partid puternic, cu un bazin electoral mare, se mai ridică o problemă fundamentală pentru calitatea democrației din România. Combinația inedită dintre un vot uninominal și o prezență redusă la scrutin, pe fondul pandemiei de coronavirus, se va traduce printr-o fragilă legitimitate pentru viitorii edili.
La nivel practic se poate ajunge la situația ca un candidat să câștige alegerile cu o fracțiune din numărul alegătorilor înscriși pe liste. Asta înseamnă o coaliție câștigătoare extrem de redusă și prin urmare foarte ușor de manipulat. Practic edilii vor fi interesați doar de bazinul lor electoral și mai mult, de o fracțiune din bazinul lor electoral, acea fracțiune care îi ajută să ajungă la funcția visată. Nehotărâții vor rămâne în afara calculelor politice, iar legitimitatea viitorilor primari va fi o problemă serioasă. Sigur că edilii nu vor fi deranjați de lucrul acesta. Până la urmă, scopul lor este de a câștiga alegerile cu o coaliție câștigătoare cât mai mică, astfel încât să poată împărți recompensele viitoare unui grup cât mai restrâns. Impactul va fi unul negativ însă asupra calității democrației autohtone.
Dacă un primar va câștiga de pildă alegerile cu 40% din voturile exprimate, legitimitatea lui reală la o prezență la vot de doar 50% a celor înscriși pe liste, va fi de doar 20%. Acesta este un scenariu pe care l-am putea vedea multiplicat peste tot pe teritoriul țării. Contraponderea putea fi reprezentată de schimbarea la timp a sistemului de vot uninominal majoritar relativ la un vot în două tururi de scrutin majoritar absolut. Cum însă clasa politică nu a agreat acest sistem, ne trezim în situația expusă mai sus, situație ce poate genera în final o criză gravă de legitimitate a viitorilor edili.
Lasa un raspuns