În anii 70, zona Bucovinei a fost premiată cu Pomme d’Or (Mărul de Aur), echivalentul premiului Oscar în turism. Mai exact, Mănăstirea Moldovița a primit premiul La Pomme d’Or pe 1975, iar festivitatea de premiere a avut loc pe 26 aprilie 1976, chiar la mănăstire.
La Pomme d’Or (Măr de aur) este un premiu pentru excelență în industria turismului, acordat de Federația internațională a ziariștilor și scriitorilor de turism, FIJET, asociația europeană a scriitorilor de călătorii profesionale și a jurnaliștilor. Este acordat anual unei organizații, unei locații sau unei persoane pentru recunoașterea eforturilor superioare în promovarea și creșterea nivelului de turism.
Mănăstirea Moldoviţa este una dintre cele mai vechi aşezări monahale, cu un important trecut istoric. Originea sa nu este cunoscută cu precizie, însă tradiţia o aminteşte încă din perioada voievozilor Muşatini.
Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, atestată documentar între 1402-1410 cu întregul ansamblu de construcţii, având hramul Buna Vestire şi fiind deja un centru cultural. Mănăstirea Moldoviţa s-a bucurat de privilegii şi din partea lui Ştefan cel Mare. Prin mai multe hrisoave voievodul a confirmat mănăstirii 11 sate, mai multe iezere, prisăci şi privilegii comerciale, care o situau printre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova.
Ctitoria lui Alexandru cel Bun a rezistat până la sfârşitul sec. al XV-lea, când s-a prăbuşit din cauza unor alunecări de teren. Ruinele se văd şi astăzi la 500 m distanţă de actuala construcţie. Dorind să continue existenţa aşezământului, voievodul Petru Rareş îi schimbă amplasamentul şi construieşte în 1532 noua biserică (păstrată până astăzi), închinând-o aceluiaşi hram. Tot atunci mănăstirea a fost împrejmuită cu ziduri şi turnuri de apărare, căpătând aspect de fortăreaţă. Pe ruinele fostelor chilii a fost ridicată în perioada 1610-1612 clisiarniţa (casa egumenească) de către episcopul Efrem de Rădăuţi, pentru păstrarea odoarelor bisericii şi organizarea unei şcoli de copişti şi miniaturişti.
Sub domnia lui Alexandru cel Bun, la Mănăstirea Moldoviţa funcţiona un important centru cultural, unde se copiau şi se împodobeau cărţi bisericeşti. Cele mai valoroase manuscrise datează din secolul al XV-lea. Activitatea culturală desfăşurată în epoca lui Alexandru cel Bun a continuat şi în secolele al XVII-lea (se remarcă strădaniile episcopului Efrem de Rădăuţi, mare cărturar şi ctitor la Moldoviţa, care a organizat aici o şcoala de copişti şi miniaturişti) şi al XVIII-lea.
În 1785 mănăstirea este desfiinţată. Până în 1932-1934 când şi-a reluat activitatea ca mănăstire de maici, a suferit numeroase deteriorări. În perioada 1954-1960 Moldoviţa a fost restaurată şi înnoită – acoperişul a fost refăcut în întregime şi i s-a mărit șarpanta pentru protecţia picturii, au fost degajate bazele turlei pentru a-i evidenţia silueta impunătoare, fundaţiile şi soclul au fost consolidate, iar zidurile, turnurile şi chiliile au fost refăcute.
Bucovina, prima destinaţie românească deţinătoare a „Mărului de Aur”
Bucovina este prima destinație românească deținătoare a „Mărului de Aur, această zonă fiind una dintre cele mai vizitate din ţara noastră.
Destinaţia este preferată de turiştii din întreaga lume nu doar datorită mănăstirilor, ci şi locaţiilor cu peisaje superbe, unde pot fi găsite şi pârtii pe care pot fi practicate sporturi de iarnă.
Și Mărginimea Sibiului a fost premiată în 2009 cu „Mărul de Aur”, cele 18 localităţi din componenţa regiunii fiind apreciate pentru modul în care reuşesc să păstreze obiceiurile străvechi, cu costume populare şi serbarea unor evenimente precum nunta sau înmormântarea cu aceleaşi ritualuri precum cele de acum câteva sute de ani, dar şi pentru că le împărtăşesc şi turiştilor.
Pe listă destinațiilor din România care au fost premiate cu „Mărul de Aur” se află și Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Târgu Jiu și Oradea.
Lasa un raspuns