Cu o vagă intenție de a face orașul să arate bine, administrațiile publice au cheltuit în ultimii 10 ani milioane de euro pe crearea de monumente mai mult sau mai puțin artistice.
Astfel, începând cu orațul capitală, aici municipalitatea a cheltuit, cu ajutorul Guvernului, nu mai puțin de 4 milioane de euro – 3 milioane a costat monumentul în sine, trei aripi de oțel, și 1 milion de euro a costat doar transportul masivului monument, care, la drept vorbind, nu prea arată a nimic, nici măcar a artă abstractă.
Şi la Timişoara, în centrul oraşului, au apărut mai multe obiecte prezentate drept „artă urbană”. Acestea au costat, conform site-ului timisoarastiri.ro, aproape 200.000 de euro.
Cât privește Suceava, orașul nostru drag a fost „înfrumusețat” cu două monumente noi în ulimii ani.
Vestitul „Ou de Paște” care este o simplă versiune uriașă a ouălor de Paște, acoperit cu folie autocolantă, a fost cu mândrie omologat drept cel mai înalt ou de Paște. Cu puțin noroc, va intra în istorie și ca cel mai penibil monument al Sucevei. Acoperit cu abțibilduri de o firmă din Buzău, a reușit să atragă de-a lungul timpului tot mai multe glume și bancuri pe seama sa, din partea tuturor.
În schimbul a 10.000 de euro, plătiți de noi, prin intermediul municipalității, am câștigat un subiect de glume și mai puțin un monument tradițional așa cum se dorea a fi.
O altă glumă, de data aceasta mai piperată… cam de 10 de ori mai piperată, este „Bucovina înaripată”. Monumentul realizat din fibră de sticlă a iscat multe glume și foarte multe semne de întrebare, mai ales pentru că la început nu se putea distinge cu claritate ce reprezintă acest monument.
Câștigat la licitație de profesorul Mircea Dăneasa, proiectul a costat primăria nu mai puțin de 100.000 de euro, bani cu care s-ar fi putut realiza altceva, în 2007, atunci când orașul era în plin șantier.
Iată cum edilii cheltuie din banii publici pe tot felul de piese de „artă urbană”, ce este de neînțeles pentru noi, muritorii de rând. Dacă aceste monumente sunt piese de artă, este discutabil, însă ceea ce este cert este că de cele mai multe ori administrația nu știe cum să folosească practic puținul buget de care dispune.
Cătălina Cristescu
Lasa un raspuns