Porniţi pe drumul libertăţii, cetăţenii României au pornit o cruciadă împotriva oricărei limitări a libertăţii lor personale. Politeţea, bunul simţ, cultura, adevărul şi principiile morale au devenit comuniste şi sortite tomberonului în care românii au mai aruncat patriotismul, istoria neamului şi Limba Română. În scurtă vreme cetăţenii au migrat către două noi culturi, aparent de succes, cea europeană, fără să ţina cont de ce ţară admiră sau cea a populatiei rroma, ambele culturi având ca element comun banul facil câştigat.
Apariţia politicienilor veroşi, a clanurilor de care ne amintim cu toţii şi a culturii brutale legate de fenomenul numit manea, escaladarea structurilor mafiote bazate pe traficul de produse ieftine, de profesioniste sau de obiecte de patrimoniu au produs o basculare a sensului cuvintelor care denotă comportamentul meritoriu. În ziua de azi este normal să ai un comportament imoral, apariţia câte unui deosebit fiind tratată ca pe o excentritate. De asemeni este foarte normal ca în numele unei bunăstări relative să înşeli pe oricine, indiferent dacă sunt cunoscuţi sau străini.
Sigur, adaptarea la mediu este măsura inteligenţei, dar mă intreb unde şi mai ales cine va trage linia care separă comportamentul aberant de cel uman. Astăzi asistenţa socială este o disciplină care se predă la facultate deoarece sunt din ce în ce mai mulţi asistaţi. Mă întreb când, dacă vreodata, vom găsi doctoranzi în bun simţ, doctori în compasiune sau academicieni în etica binelui. Tare mi-e teamă că asta se va întâmpla abia atunci când se va construi primul templu jedi.
Morala imorală şi etica inechităţii
O adevărată răsturnare a valorilor istorice a avut loc odată cu debutul anului 1990. În încercarea de a nega orice venea din epoca comunistă, oamenii au început cu distrugerea principiilor morale şi a eticii care guvernează relaţiile interumane, distrugând definitiv orice urmă de bun simţ.
Lasa un raspuns