Mă regăsesc cu greu om într-o societate de egoiști din ce în ce mai preocupată de cultul propriei existențe. Din ce în ce mai puțini semeni de-ai noștri își caută locul în lume în fucție de rude și prieteni, renunțând la tradiții și rădăcini pentru a migra haotic în căutarea unui bine iluzoriu. Am prea multe exemple, și dacă am eu înseamnă că aveți și dumneavoastră așa că nu mai sunt necesare, dar, mi se întâplă să aflu despre unele excepții care, chiar dacă îndepărtate, mă ajută să nutresc speranța că nu e totul pierdut.
De ceva vreme există la Mediaș o asociație a celor care iubesc cu adevărat urbea care găzduiește Turnul Arcașilor. Adunați sub denumirea I Love Mediaș, oamenii aceștia fac, la propriu, lucruri minunate pentru orașul lor, dar, mai important decât asta, se adună oridecâteori pot spre a petrece câteva ore împreună. Indiferent de naționalitate, sunt medieșeni, vecini și prieteni și din bucuria lor de a fi împreună răsar acțiuni benefice orașului și chiar binefăcătoare pentru mulți oameni deznădăjduiți. Tot respectul meu pentru oamenii care renunță cu zâmbetul pe buze la Eu pentru a putea face parte dintr-un Noi.
Un copil bolnav grav are o șansă reală la o viață reală deoarece niște oameni au renunțat la identitățile lor pentru ca, reuniți sub identitatea comună de Nași de Pași, să îl ajute să fie pe picioarele lui. Copilul a făcut progrese imense spre bucuria părinților și noilor nași, dar, dovedind un nivel de simțire deosebit a generat și campania Și tu poți fi Moș Crăciun desfășurată în beneficiul copiilor bolnavi din zonă. La această campanie s-au alăturat ca voluntari o seamă de oameni adevărați care au renunțat la identitățile lor pentru a face parte din armata Moșului. Aceste exemple arată că putem, dar nu vrem, preferând să ne ducem viața în singurătate.
Lasa un raspuns