„Atunci când salariul minim creşte firmele se pot ajusta fie prin creşterea preţurilor, reducerea numărului de salariaţi, a costurilor nesalariale sau prin acceptarea unor profituri mai mici. Problema este că, pentru o companie care este expusă competiţiei internaţionale, este foarte greu să-şi ajusteze preţurile, prin urmare acest lucru va avea un impact negativ asupra competitivităţii”, a afirmat Hajdenberg în cadrul unei conferințe organizată de Ministerul Finanţelor.
Creşterea salariului minim are ca efect scăderea competitivităţii externe, descurajarea investiţiilor străine, iar ecartul dintre cei care câştigă salariul minim şi ceilalţi salariaţi se îngustează, ceea ce poate descuraja angajaţii să facă eforturi progresiv, dacă apreciază că munca lor nu merită făcută, din cauza diferenţei mici de salarii.
Totodată, majorarea salariului minim poate genera trecerea în economia subterană, prin nedeclarea în întregime a veniturilor şi prin neplata impozitelor.
O altă consecinţă a majorării rapide a salariului minim este că o mai mare parte a angajaţilor câştigă salariul minim, a crescut foarte mult numărul celor care beneficiază de acest nivel de salarizare.
Oficialul FMI în România a subliniat că salariul minim a crescut mai repede decât productivitatea muncii.
Hajdenberg a recomandat autorităţilor ca stabilirea salariului minim să fie depolitizată şi bazată pe o evaluare atentă a argumentelor pro şi contra.
Acesta consideră că acelaşi salariu minim nu este potrivit pentru toate regiunile, întrucât diferite părţi ale ţării se află la niveluri diferite de dezvoltare, astfel că salariul minim ar trebui să fie diferit.
O altă problemă atinsă de Hajdenberg este productivitatea redusă a economiei românești. Odată ameliorată aceasta, s-ar putea majora fără probleme salariul minim pe economie. În măsura în care bunurile sau serviciile ar fi asigurate de pe piața internă, creștere salariului minim ar putea avea deasemenea efect pozitiv asupra economiei.
Lasa un raspuns