Conform Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava (IȘJ), la simularea Evaluării Naţionale au participat 7.265 elevi la proba scrisă la matematică şi 7.315 elevi la proba scrisă la Limba română, din totalul celor 7.618 înscrişi în clasa a VIII- a, prezenţa medie fiind de 95.36%.
Din datele furnizate de IȘJ rezultă faptul că după corectarea lucrărilor, 54.83% din cei prezenţi la simulare au obţinut note mai mici de 5, iar 45.16% au obţinut note mai mari de 5. La proba scrisă la Limba română prezenţa a fost de 96.02%, iar 2.579 de elevi, reprezentând 35.25%, au obținut note mai mici de 5 şi 4.736, reprezentând 64.74% au obținut note mai mari de 5.
Potrivit statisticii întocmite de IȘJ, la proba scrisă la Limba română 2.579 de elevi au avut note sub 5, iar 1.361 de elevi au avut note între 5 şi 5.99, 1.064 au avut note între 6 şi 6.99, alţi 943 au avut note între 7 şi 7.99; 855 de elevi au obţinut note între 8 şi 8.99; 509 au avut note între 9 şi 9.99 și patru elevi au fost notaţi cu 10.
La proba scrisă la matematică prezența a fost de 95.36%, iar 4.587 de elevi, reprezentând 63.13% au obținut note mai mici de 5 şi 2.678 de elevi, reprezentând 36.86%, au obținut note mai mari de 5. Astfel, la proba scrisă la matematică, trei elevi suceveni au fost notaţi cu 10, alţi 147 au obţinut note între 9 şi 9.99, 310 au avut note între 8 şi 8.99, 477 au obţinut note între 7 şi 7.99, 535 au avut note între 6 şi 6.99, iar 1.206 au avut note între 5 şi 5.99, în timp ce 4.587 de elevi au obţinut note sub cinci. Raportat la media naţională, respectiv de 44.05%, judeţul Suceava se situează uşor peste această medie, în condiţiile în care 45.16% dintre elevii suceveni au obţinut note peste cinci.
Anul acesta s-au înregistratat cele mai slabe rezultate la simulările Evaluării Naţionale din ultimii trei ani. Dacă în 2014 rata de promovabilitate a fost de 48.8%, iar în 2015 de 50.68%, în 2016 doar 44.05% din elevii claselor a VIII-a au luat note de trecere.
„Este cea mai mică rată de promovabilitate înregistrată de când se dau simulările la Evaluarea Naţională. Eu cred că se putea lua foarte simplu nota 6 sau 7, însă subiectele sunt sofisticate. Problema este că diferă personalitatea elevilor şi nu poţi să îl forţezi pe un elev să înveţe matematică dacă nu îi place”, a explicat profesorul Ştefan Vlaston.
O explicaţie pentru situaţia dezastruoasă de la simulările Evaluării Naţionale ar putea fi faptul că, profesorii predau elevilor foarte multă materie şi foarte grea, astfel că unii se pot speria şi nu mai învaţă deloc.
„Din 187.000 de elevi, s-au prezentat la matematică 90%, adică 168.000, din care au luat note peste 5, 32.6%, adică 54.700 elevi. Un sistem de învăţământ care funcţionează cu un randament de 32.6% este inacceptabil. Cu ceilalţi 67% ce facem? De ce cheltuie societatea bani cu ei? Ce rost îşi vor găsi în viaţă, dacă nu sunt capabili să efectueze calcule simple, aritmetice? Cum îi echipează şcoala pentru inserţia în piaţa muncii, pentru o viaţă de adult împlinită, pentru obţinerea resurselor necesare unui trai decent, pentru ei şi familiile lor? La urma urmei, cei 32% dintre elevi performează datorită resurselor proprii, părinţilor şi mediului în care trăiesc. Problema educaţiei o reprezintă cei 68% pentru care sistemul nu face mai nimic, pentru care şcoala nu are soluţii”, a scris Vlaston.
O reacţie dură în urma publicării rezultatelor la Evaluarea Naţională a avut şi Federaţia „Coaliţia pentru Educaţie”.
„Datele statistice arată că sunt peste 100.000 de copii (39.2%) care riscă medii sub 5 la acest examen, dacă ţinem cont şi de cei care nu s-au prezentat la toate probele. În actualul sistem, în cazul în care ajung la liceu, mare parte dintre ei se vor regăsi printre cei nu vor participa/nu vor trece examenul de Bacalaureat. Deja avem pierduţi, în ultimii cinci ani, din zona ocupării oficiale, între 500.000 şi 700.000 de tineri”, potrivit unui comunicat emis de Federaţie. „Este foarte greu de crezut şi de acceptat cum noi, o ţară întreagă, ne permitem să pierdem în jur de 100.000 de tineri în fiecare an. Pe mare parte dintre ei îi pierdem cu bună ştiinţă, după ce îi ţinem în licee în care se plictisesc şi în care nu învaţă aproape nimic practic”, afirmă Daniela Vişoianu, preşedinta Federaţiei „Coaliţia pentru Educaţie”.
Lasa un raspuns