Modificările față de ce se întâmplă acum în școală sunt destul de mici: apar în orar informatica, educația socială și mai multe opționale.
Unii experți spun că soluția e un compromis, alții că e un act ratat de-a dreptul. Soluția a venit cu o lună și jumătate întârziere față de calendarul agreat toamna trecută și la capătul unui proces fără precedent: pentru prima dată s-a discutat public ce înseamnă un plan cadru, adică un document care stabilește disciplinele de studiu și numărul de ore alocat fiecăreia, pe cicluri de învățământ, iar grupuri diverse – de la experți la elevi – și-au spus părerea. S-a vorbit despre ce ar trebui să știe un absolvent de gimnaziu, dar și despre ce materii ar trebui să învețe ca să ajungă acolo.
Pe 23 decembrie 2015, un grup de lucru format din inspectori generali din minister, din instituția care organizează examenele naționale și din cea care coordonează învățământul profesional, plus cercetători de la Institutul de Științe ale Educației (IȘE) a lansat în dezbatere publică trei propuneri de plan cadru. În paralel, ministrul Adrian Curaj a înființat o comisie de inovare din experți în educație din mediul universitar și neguvernamental, care să dea feedback pe rezultatele muncii grupului de lucru. Conform metodologiei, numai propunerile grupului de lucru oficial ajung pe masa ministrului, restul erau doar sugestii.
Specialiștii IȘE au avut două propuneri: una cu un număr fix de ore pentru fiecare materie, care ar fi răspuns nevoii de continuitate și stabilitate din sistem și ar fi introdus gradual schimbarea, și una cu plajă orară, care ar fi satisfăcut cererea de flexibilitate mai mare la nivelul școlii, dar care ar fi presupus și mai multă responsabilitate din partea acesteia. Cu foarte mici modificări, a fost aleasă prima.
Astfel, vor fi patru ore de română la clasa a V-a, în loc de cinci în prezent; două ore de limba modernă 1 în toți cei patru ani de studiu, față de două-trei acum; o oră de elemente de limbă latină și de cultură romanică (adică o combinație de limbă, cultură și civilizație) la clasa a VII-a, în loc de o oră de limbă latină la a VIII-a, ca acum; câte o oră de biologie în clasele a V-a și a VIII-a, față de una-două acum; câte o oră de educație socială în V-VIII, față de maximum una de cultură civică în V-VI și maximum două în VII-VIII. Educație socială înseamnă Gândire critică și drepturile copilului la a V-a, Educație interculturală la a VI-a, Educație pentru cetățenie democratică la a VII-a și Educație economico-financiară la a VIII-a; câte o oră de istorie la clasele a VI-a și a VII-a, în loc de una-două acum, dar obligatoriu două la a V-a, față de una-două acum; câte o oră de geografie la clasele V-VII, în loc de una-două acum; două ore obligatorii de educație fizică în clasa VIII-a, față de una-două acum; obligatoriu câte o oră de educație plastică și educație muzicală în clasa a VIII-a, pe când acum cele două își împart o oră; se introduce o oră obligatorie de Informatică și Tehnologia Informațiilor și a Comunicării (TIC) în toți cei patru ani, care până acum nu exista decât în lege.
Timpul pe care copiii îl vor petrece în școală, pe săptămână, va crește cu cel puțin două ore: 26-28 de ore față de 24-26 la clasa a V-a, 28-30 față de 26-28 la clasa a VI-a, 31-33 față de 29-30 la clasa a VII-a și 31-34 față de 29-30 la clasa a VIII-a.
Practic, aceeastă soluție aduce modificări foarte mici față de ce se întâmplă acum la clasă, dar rezolvă problema profesorilor care se temeau că își vor pierde catedra. Numărul orelor crește, iar riscul ca elevii să fie în continuare suprasolicitați e mare, în condițiile în care multe din criticile aduse școlii de acum țin tocmai de încărcarea materiei și a orarului.
Ministrul Adrian Curaj a insistat că noile programe vor putea fi acoperite în 75% din numărul de ore, restul fiind la dispoziția profesorilor, pentru aprofundare sau recuperare. Prevederea există și acum, dar Curaj a recunoscut că nu e respectată: „Se va întâmpla în realitate, nu ca acum la I-IV, unde manualul acoperă sută la sută din ore. Se va schimba accentul de pe manual, pe pedagogie.”
Cea de-a doua propunere de plan cadru care a intrat „în competiția finală” prevedea aceleași materii, dar mai mare libertate pentru școli în a alege numărul de ore la disciplinele obligatorii (adică plajă orară, în loc de număr fix) și un număr și mai mare de opționale. Deși membrii comisiei de validare ar fi preferat soluția mai flexibilă, au ales-o pe cea mai puțin riscantă. „În cadrul grupului de validare s-a decis varianta cea mai apropiată de realitățile școlii actuale,” a confirmat și Monica Anisie, secretar de stat pentru învățământul preuniversitar.
Discuțiile despre planul cadru din ultimele luni au arătat că școala românească e un butoi cu pulbere, iar acesta e doar primul pas din tot procesul de reformă care va continua cu programele școlare și cu manualele. Parțial conștient de nevoia de schimbare, parțial pentru că nu mai poate amâna, ministrul Curaj pare hotărât să îl ducă până la capăt.
Lasa un raspuns