Senatorul PSD Virginel Iordache a prezentat în Senatul României o declarație politică cu tema „Lecțiile din Martie 1990”, în care susține că evenimentele de atunci au reprezentat probabil cel mai greu moment istoric de după Revoluție.

Redăm textul integral al declarației senatorului Virginel Iordache:

„Se împlinesc zilele acestea 29 de ani de la tragicele evenimente de la Târgu Mureș, din martie 1990. Numit atât de istorici cât și de opinia publică un „Martie Sângeros”, îndrăznesc să afirm că evenimentele care au avut loc atunci, au reprezentat probabil cel mai greu moment istoric de după Revoluție, când efectiv a existat pericolul ca România să se destrame, aflându-ne chiar în fața posibilității de a ne confrunta cu un război civil. Dacă s-ar fi întâmplat asta, ar fi fost o tragedie nemăsurabilă, pentru că ar fi fost mai mult decât un conflict între două națiuni diferite, ci ar fi fost un conflict între rude. Și da, îndrăznesc să afirm că maghiarii sunt rudele noastre, tocmai datorită trecutului istoric care ne leagă împreună, fie că vorbim de un context istoric mai dificil, fie că ne referim la perioadele de liniște pe care popoarele noastre le-au traversat împreună. Nu trebuie să uităm niciodată că avem în spate sute de ani de coabitare, uneori pașnică, alteori mai zbuciumată și că atunci când vine vorba despre prezent, este mai potrivit pentru toată lumea să ne concentrăm atenția și eforturile pe aspectele care ne unesc și nu pe cele care ne dezbină.
Nu voi face aici o evocare istorică a evenimentelor petrecute în acel martie de tristă amintire. Sunt convins că toți cei aflați în această sală cunosc, prea bine, istoria acelor zile. Voi sublinia în schimb lecțiile învățate sau care ar trebui să fie învățate de pe urma evenimentelor amintite, lecții care ar trebui să fie bine însușite de clasa politică actuală, pentru ca asemenea episoade să nu mai aibă loc în viitorul României.
În primul rând, consider că am învățat cât de importantă este comunicarea, pentru a evita avântarea în conflicte ce au la bază mesaje greșit înțelese sau măsuri administrative luate fără a fi explicate în prealabil populației, mai cu seamă atunci când vine vorba de acțiuni care privesc identitatea unor minorități, indiferent de minoritate. Manipularea, distinși colegi, este posibilă acolo unde adevărul nu este clar sau bine explicat. Atunci când oamenii au o imagine clară a ceea ce se întâmplă, sau ce urmează să se întâmple, diversiunile nu prind în mentalul colectiv. Dar dacă facem greșeala de a nu ne explica suficient intențiile, de a nu fi clari și de a nu promova un dialog constructiv, ajungem în situații conflictuale neplăcute, care pot distruge întreaga țară, nu numai pe cei implicați în mod direct.
În al doilea rând, am învățat că trebuie să avem mai multă maturitate în relația cu minoritățile conlocuitoare.
Trebuie să le respectăm cultura, istoria, limba și tradiția după cum și ele trebuie să facă același lucru față de poporul român, în egală măsură. Stabilirea unor relații echilibrate în sensul mai sus menționat, reprezintă cea mai bună premisă pentru evitarea conflictelor. Respectul consolidează orice relație, transformând-o în cele din urmă, în prietenie reciprocă. Iar atunci când în rândul populației majoritare, sau în rândul populației minoritare apar elemente extremiste, ambele tabere au datoria morală de a le elimina din rândul lor, sau să se delimiteze de acțiunile lor, pentru liniștea unui întreg neam care este infinit mai importantă, decât gălăgia unor neaveniți.
În al treilea rând, poate cea mai aspră lecție a fost cea a unității. Ambele tabere implicate în conflict au fost puternic marcate de acest aspect. Atât românii, cât și maghiarii, au demonstrat că sângele apă nu se face,iar acesta este un adevăr de necontestat, oricât ar fi de dureros. Doar că ambele tabere au avut capacitatea de a înțelege, înainte de a fi prea târziu, că înainte de a fi maghiari sau români, suntem oameni care trăiesc în aceeași comunitate și că numai uniți, trecând peste bariere etnice și sechelele trecutului, putem găsi cea mai potrivită soluție pentru a trăi în pace împreună. A fost o lecție foarte dureroasă, dar care a permis ca în anii următori să se normalizeze situația în zonă. Să nu uităm că în unitate stă puterea unui popor, iar poporul român are în componența sa și alte etnii, care i-au adus un plus de valoare tocmai prin prisma culturilor proprii, care s-au alăturat celei românești, îmbogățind-o.
Iar a patra lecție oferită de evenimentele din martie 1990 este cea a responsabilității pe care trebuie să o aibă oamenii politici. Pentru că dacă unii oameni politici ai vremii, pe care nu-i vom menționa deoarece nu merită să fie amintiți de istorie datorită celor întâmplate, nu ar fi încurajat extremismul și ar fi împiedicat prin pârghiile avute, încurajarea acțiunilor care au stârnit conflictul menționat, am fi fost mai departe un model de conviețuire pentru întreaga lume.
Distinși colegi, doamnelor și domnilor,
Închei, această declarație politică, subliniind cât este de important să ne însușim aceste lecții ale trecutului, pentru a nu-l repeta și fac un apel la unitate națională și toleranță reciprocă. Fac acest apel, în contextul în care provocări extremiste încă mai sunt, iar noi, ca oameni politici, avem datoria de a le contracara prin promovarea unui dialog eficient, transparent, care trebuie să plece de la acele elemente care ne unesc ca popor și nu ne destramă pe criterii strict etnice. Trebuie să înțelegem că eventualele conflicte nu ajută cu nimic oamenii din zonele respective. Din contra, putem spune că le fac mai mult rău, pentru că dezvoltarea economică, evoluția culturală și păstrarea identității naționale sunt posibile numai într-un climat de stabilitate, echilibru și toleranță pe care sunt convins că factorii decidenți doresc să-l păstreze. Numai uniți putem schimba în bine soarta tuturor cetățenilor români, indiferent de naționalitate. Doar împreună, trecând peste diferențele de opinii și de mentalități, putem avea grijă de viitorul copiilor noștri, al copiilor copiilor noștri și îndrăznesc să-mi exprim aici dorința personală ca atât românii cât și maghiarii, împreună cu celelalte minorități de pe cuprinsul României să ne prindem cât mai curând într-o mare Horă a Unirii, celebrând unitatea în diversitate și un viitor comun european.”

 

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.