Siretul este un oraș în județul Suceava, format din localitățile componente Mănăstioara, Pădureni și Siret (reședința). Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina de sud. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 7.976 locuitori, fiind al unsprezecelea centru urban ca mărime al județului. Siret este unul dintre cele mai vechi orașe din România, care precede formarea statului feudal Moldova și a fost a doua capitală a Moldovei (după Baia), în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Orașul este cunoscut și ca un important punct de frontieră pe granița de nord a României, către Ucraina.
Etimologia denumirii
Există mai multe teorii cu privire la originea numelui Siret. Una dintre aceste denumiri aparține filologului Vasile Bogrea care consideră că numele acestei localități este derivat din slavul „sred” (mijloc, inimă). În același timp, C. Diculescu îi atribuie originea în cuvântul „săret” (sare multă). Sub alt aspect, istoricul Vasile Pârvan îl consideră de sorginte scitică, anume „čarant” (repede), în timp ce Nicolae Stoicescu îi atribuie o origine ilirică. Constantin C. Giurescu și Ilie Dan consideră că Siret provine din limba dacă, ultimul propunând forma reconstituită Seretos, cu înțelesul „apă curgătoare”. Adepții ultimei teorii merg chiar mai departe cu presupusul și afirmă că numele fostei capitale a Moldovei și al râului pe care e așezat se trage din cuvântul „Zyred” – „al fiarelor; năvalnic”, atestat ca nume de plantă medicinală dacică, pe lista lui Pseudo-Apuleius. Ulterior, daco-romanii au numit această plantă iarba fiarelor, legând-o de numeroase obiceiuri magice și pomenind-o într-o sumedenie de legende și basme. Aproape sigur, Zyred se referea, pe vremea începuturilor Statului moldovenesc, la războinicii care vegheau cetatea. Cercetările arheologice atestă că localitatea Siret exista pe vremea perioadei Hallstatt. Spre partea de est a orașului, pe dealul Sasca, situat peste râul Negostina, se înalță o cetate, construită se pare de voievodul Sas, și al cărei plan seamănă mult cu cel al cetății de scaun de la Suceava.
Anii de glorie ai Siretului
Pe la începutul veacului al XIV-lea Siretul era deja un important târg pe drumul ce unea Liovul de cetățile de la Marea Neagră. Din 1339 datează prima atestare documentară a orașului în portulanul lui Angelio Dulcert. În 1340 într-o scrisoare a călugărilor dominicani către papă este descris orașul Siret ca fiind capitala unui mic ducat numit Valachia.
Orașul a cunoscut deplina înflorire în perioada cât a fost reședință voievodală, în timpul lui Sas Vodă (1353-1358), Lațcu Vodă (1367-1375) și Petru I Mușat (1375-1391). Lațcu Vodă a fost un sprijinitor al catolicismului și va muta centrul statului la Siret, unde va înființa un episcopat catolic. Convertindu-se la catolicism, el nu făcea decât un joc politic, dând concesiuni marilor puteri catolice din zonă, Ungaria și Polonia. Soția sa a rămas ortodoxă, iar el însuși a fost îngropat la biserica ortodoxă din Rădăuți, alături de tatăl său, Bogdan și nu la Siret, în cea catolică.
Petru I Mușat a avut un rol decisiv în soarta localității ce avea să capete mai târziu statutul de „civitas”. Din cei 17 ani de domnie, Petru I Mușat a domnit 14 ani la Siret. Această perioadă constituie anii de glorie ai orașului, deoarece sub domnia sa orașul a cunoscut o dezvoltare rapidă.
Siretul poate fi considerat un pionier în foarte multe domenii, deoarece aici se înființează prima bibliotecă din principatul Moldova, prima școală cu predare în limba latină, prima episcopie ecumenică romano-catolică din Moldova, aici se bate prima monedă din istoria Moldovei. Istoria orașului a fost zbuciumată și deseori soarta nu a fost de partea locuitorilor săi. Refuzul moldovenilor de a se converti la catolicism, așa cum au promis Papei Urban V (1368-1370), decesul celor doi protectori ai Moldovei, Papa Grigore al XI-lea și Patriarhul Filotei II (1367-1380) – fapt care a scos Moldova de sub protecția Sfântului Scaun, au făcut ca Moldova să devină ținta atacurilor polono-lituaniene. Aceste atacuri, precum și amestecul mamei domnitorului moldovean, catolică, în treburile politice ale țării, l-au determinat pe Petru I Mușat să ia hotărârea de a muta capitala la Suceava, situată la 41 km depărtare de Siret, unde a construit Cetatea Sucevei, Curtea Domnească și biserica Mirăuți.
Acest lucru are urmări nefavorabile asupra orașului Siret, deoarece în urma mutării capitalei acesta rămâne o reședință domnească secundară, tot mai rar vizitată, iar așezarea sa între Cernăuți și Suceava face ca orașul să-și piardă importanța.
Siretul azi
În prezent, administrația locală din orașul Siret are în derulare mai multe proiecte importante pentru dezvoltarea localității.
Recent, primarul orașului Siret, Adrian Popoiu, a depus prin platforma electronică MySmis un proiect privind creșterea mobilității urbane în orașul Siret. Proiectul a fost depus pe Prioritatea 3.2 din cadrul Programului Operațional Regional. Elementul cel mai important din cadrul acestui proiect îl constituie reabilitarea și modernizarea DJ 291 A tronsoanele Pădureni și Mânăstioara. De asemenea, pe același traseu, vor fi create, modernizate și amenajate piste pentru bicicliști și trotuare.
Un alt proiect important depus de autoritățile din Siret este cel pentru Spitalul de Boli Cronice din localitate, proiect transfrontalier realizat în parteneriat cu Consiliul Raional Hliboca. Proiectul are ca obiectiv reabilitarea și dotarea a două spitale din zona de frontieră: Spitalul de Boli Cronice Siret și Spitalul Raional Central Hliboca. Proiectul este depus în cadrul Programului Operațional Comun România-Ucraina. Acest program finanțează doar proiecte realizate în parteneriat de instituții din România și instituții din Ucraina. Pentru Spitalul Siret este alocat un buget de 780.000 de euro iar pentru Spitalul Hliboca un buget de 660.000 de euro. Cofinanțarea este de 10%.
De asemenea, în cursul lunii aprilie s-au aprobat în urma evaluării tehnice și economice două proiecte cu finanțare europeană cu valoarea totală de 2,5 milioane euro. Este vorba despre proiectul „Reabilitarea, extinderea și dotarea Grădiniței cu Program Normal ”Luminița” Siret” și proiectul „Construcție și dotare de ateliere, laboratoare și amfiteatru în cadrul Colegiului Tehnic ”Lațcu Vodă” Siret”.
Lasa un raspuns