După declarațiile premierului Orban legate de majorarea pensiilor – „urmărim să creştem pensiile. Obiectivul nostru este să creştem pensiile cu cât putem, în mod real”, devine clar că pensiile vor fi într-adevăr majorate, dar nu cu 40% așa cum prevede actuala lege, ci cu un procent mult mai mic. În perspectiva alegerilor locale și parlamentare, PSD primește astfel muniție pentru a declanșa un atac la adresa PNL, forțând chiar o moțiune de cenzură, așa cum amenință de ceva timp liderii social-democrați.
Ce urmărește PSD
Social-democrații nu urmăresc intrarea la guvernare, ci mai degrabă dărâmarea guvernului Orban și menținerea lui în postura de guvern interimar. Explicația e simplă: un guvern interimar nu poate emite Ordonanțe de Urgență prin care să schimbe conținutul legilor. În plus, un guvern interimar ar avea dificultăți în organizarea alegerilor locale și parlamentare. Aceasta ar fi o situație ideală pentru Opoziție care vrea doar să demonstreze electoratului impotența actualului cabinet, miza reală fiind preluarea guvernării după alegerile parlamentare.
Pandemia de coronavirus și măsurile adoptat de guvern și președinte au erodat deja o parte din încrederea electoratului. Confruntat în plus și cu probleme în interiorul partidului – scandalul fotografiilor de la Palatul Victoria “scăpate” pe rețelele de socializare – pentru Ludovic Orban o moțiune de cenzură reușită depusă de Opoziție ar reprezenta un adevărat coup de grâce.
La conducerea unui guvern interimar, Ludovic Orban s-ar afla în misiunea imposibilă de a face rost de bani pentru creșterea alocațiilor și a pensiilor, conform legii în vigoare. Astfel că la viitoarele alegeri ar putea să reapară absenteismul masiv, electoratul pierzându-și încrederea în guvernul Orban și în PNL. Teoria ne spune că absenteismul la urne apare atunci când alegătorul nu percepe că ar avea ceva de câștigat de pe urma prezenței sale la vot. Deci e vorba de un calcul, conștient sau inconștient de tip cost-beneficiu. În prezent nici alternativele la PNL nu par mai atractive pentru electorat. Or de pe urma absenteismului masiv profită PSD, așa cum s-a văzut clar și la alegerile parlamentare din 2016.
Ce șanse are moțiunea
Dacă analizăm actuala arhitectură parlamentară, putem conchide că o moțiune de cenzură are șanse mari să treacă. Să nu uităm că guvernul Orban a fost de la început unul minoritar, care nu ar fi supraviețuit fără sprijinul PSD. Să ne amintim de asemenea că ultima moțiune de cenzură împotriva guvernului Orban a trecut cu 261 de voturi, necesare să treacă fiind 233. Pandemia și starea de urgență au ocazionat un rar interval – scurt – de coabitare, interval care a ajuns însă la final, lăsând locul din nou conflictului din politica dâmbovițeană. Cei 261 de parlamentari care au votat moțiunea sunt tot acolo și îşi calculează şi negociază şansele de a rămâne Parlamentari şi după alegeri.
PNL a gestionat bine criza generată de pandemie, dar faptul că nu ar da populaţiei banii prevăzuţi în legi – nu contează că aceste legi ar duce la adâncirea deficitului bugetar și în final s-ar întoarce chiar împotriva celor care au impresia că beneficiază azi de pe urma creșterii pensiilor – i-ar putea costa semnificativ la alegeri.
Lasa un raspuns