Joi, 15 aprilie, echipa Teatrului Municipal „Matei Vișniec” Suceava a susținut o conferință de presă prin intermediul căreia a anunțat premiera spectacolului „Cântăreața Cheală” a lui Eugenè Ionesco, în regia lui Alexandru Bogdan.
Astfel, directorul Teatrului Municipal „Matei Vișniec” Suceava, Carmen Veronica Steiciuc, a informat că toți angajații instituției teatrale au fost vaccinați, cu ambele doze ale serului de imunizare, și, prin urmare sucevenii care care vor lua parte la piesa de teatru vor fi în siguranță.
Celebra Cântăreața Cheală a lui Eugenè Ionesco, text ce marchează debutul marelui dramaturg, este considerată piesa care inaugurează teatrul absurdului și este montată la teatrul sucevean de regizorul Alex Bogdan.
Noutatea acestui spectacol este că se joacă cu publicul pe scenă, foarte aproape de actori. Din acest motiv numărul de locuri este redus, iar pentru a răspunde tuturor solicitărilor de bilete, spectacolul Cântăreața Cheală va beneficia de 3 premiere, în zilele de 16, 17 și 18 aprilie, de la ora 19:00.
Cântăreața Cheală/La Cantatrice Chauve, este montată pentru prima dată la 11 mai 1950, la Théatre de la Huchette, în regia lui Nicholas Bataille. După un număr impresionant de interpretări, spectacolul jucându-se aproape patruzeci de ani, ceea ce constituie un record absolut de longevitate pe o scenă pariziană, celebrul text al lui Ionesco devine foarte apreciat și primește premiul Molière d’honneur.
După cum mărturiseşte autorul în „Note şi contranote”, Cântăreața Cheală este o imagine a societăţii burgheze care trăieşte cu idei primite de-a gata, care se conformează şi devine una automatizată.
Textul lui Ionesco este format din expresii standard şi clişee verbale tocite, scriitorul inspirându-se se pare de la automatismul expresiilor din manualul de limba engleză, pe care dorea s-o înveţe.
Spectacolul debutează cu monologul doamnei Smith care face o incursiune detaliată în meniul de cină al familiei, în timp ce dl Smith este, aparent, absorbit de lectura unui ziar și total dezinteresat de prezentarea soției sale. La această cină în familie iau parte și copiii celor doi, care sunt niște personaje pline de viață, dar în același timp, niște apariții stranii. Cuplul Smith îi primește în vizită pe domnul şi doamna Martin care descoperă stupefiaţi că sunt soţ şi soţie. Personajele sunt banale și mecanice și folosesc un limbaj aberant, dar cu conotații profunde. Cei patru vor primi mai târziu o vizită din partea Căpitanului de pompieri care întreabă, cu interes, despre posibilele incendii declanşate în oraş, fiind extrem de trist pentru că nimic nu arde nicăieri, întrucât „incendiile se importă mai greu. Prea multe taxe”. Întâlnirea dintre Mary, menajera familiei Smith, care pare o persoană normală și echilibrată și Căpitanul de pompieri este un moment de adevăr, în contrast cu cele două cupluri, care reprezintă tipologii umane lipsite de umanitate și de orice valoare, însă acest moment este unul scurt, din păcate degradarea lumii fiind inevitabilă.
Putem observa încă de la început una din dramele prezentate în acest spectacol – lipsa de comunicare – dialogurile purtate între cuplul Smith şi cuplul Martin susținând faptul că cei patru, pentru că au uitat cum să gândească şi nu mai ştiu să simtă, au uitat, astfel, cum să comunice, cu adevărat. Aceste personaje sunt, de fapt, nişte frânturi ale unei societăţi lipsită de orice valori esenţiale, unde aspectul uman este pe ultimul loc, unde se întâlnesc clişee şi mult snobism.
Este aproape imposibil să faci un rezumat al firului epic al piesei și nu există judecăți sau comportamente care să intre în conflict, ci replici banale, un limbaj absurd și incoerent, încărcat de un sens profund, toate acestea fiind înşiruite fără nici o logică, ducând către lipsa unei comunicări reale între personaje. Tragicul transpare din orice formă a cotidianului ridicol, pentru că suntem permanent pândiţi, şi apoi dominaţi de spaima de necunoscut, înţeles în cele mai diverse forme.
Despre spectacolul Cântăreața Cheală vorbește, cu emoție, regizorul Alex Bogdan: „Ca fiecare dintre noi, simt că această perioadă prin care trecem, este într-un anumit fel, absurdă. Izolați de ceilalți și poate cel mai grav, izolați de noi înșine. Cred că teatrul este o instituție a sufletului și avem nevoie să putem consemna, prin teatru, incredibila perioadă prin care trecem. Este motivul pentru care am ales piesa lui Eugène Ionesco. Încerc, prin acest spectacol, să arăt că piesa lui Ionesco, nu este deloc absurdă. Că personajele stricate, răpite de vitalitatea unui plan de viitor, suntem chiar noi. Speriați, suspicioși, agresivi, întorși de la umanitate, repetitivi și însingurați. Mi-aș fi dorit să vă spun că o să vedeți o comedie, dar nu pot să ignor ce simt acum în legătură cu lumea. Și cred că și dumneavoastră, dacă o să veniți la spectacolul nostru, o să simțiți cât de importantă e vindecarea sufletului prin teatru. Dacă după Cântăreața Cheală o să puneți câteva întrebări, dacă o să fiți mai buni, mai calzi cu ceilalți, dacă acasă, în intimitatea voastră, o să vă deschideți mai mult și n-o să vă fie frică să fiți vulnerabili, cred că ne-am atins un pic misiunea”.
Alex Bogdan, tânăr actor și regizor, care a colaborat cu teatrul sucevean și în 2017, atunci când a realizat spectacolul „Zadarnicele chinuri ale dragostei”, după William Shakespeare, este absolvent al studiilor de Master în Arta Actorului la UNATC, prof. Gelu Colceag și licențiat în actorie al Universității Hyperion, clasa profesorilor Rodica Mandache şi Eusebiu Ştefănescu. Din 2019, Alex Bogdan studiază regia la UNATC, în București.
În cariera sa de actor, Alex Bogdan performează pe scenele celor mai importante teatre din Bucureşti: Odeon, Teatrul Naţional, Teatrul de Comedie. Din 2017 a devenit actor al Teatrului Mic din capitală și de câțiva ani este trainer la Festivalul de Teatru pentru adolescenți Ideo Ideis. Îndrăgitul actor, care prezintă din 2016 prestigioasa Gală Gopo, deține din 2001, un titlu de campion național la atletism, cu un record pentru proba de octatlon, la categoria de vârstă Juniori III.
Debutul regizoral al lui Alex Bogdan are loc o dată cu premiera spectacolului „Happy end” pe care l-a montat la Godot Café Teatru din București, în 2014. Se remarcă apoi ca regizor prin spectacolul „Frig” pe care l-a montat, în 2016, la Unteatru, în București.
Actor carismatic cu o personalitate versatilă, Alex Bogdan face parte din distribuția filmului regizat de Radu Jude – Babardeală cu bucluc sau porno balamuc / Bad Luck Banking or Loony Porn proaspăt premiat cu Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin. Publicul îl mai poate vedea pe Alex Bogdan și în alte filme produse în România: Inimi cicatrizate, Ana, mon amour, Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari și 5Gang.
Eugène Ionesco, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori francezi, promotor al literaturii și teatrului absurdului, este considerat cel mai mare dramaturg al secolului XX. Eugène Ionesco, cel despre care criticul literar Vladimir Streinu spunea că ”şi-a construit, în teatrul contemporan, o glorie mondială” a marcat literatura modernă prin textele sale dramaturgice, precum: Regele moare, Cântăreața Cheală, Rinocerii, Scaunele, Lecția sau Noul locatar. Practic, numele său se confundă în întreaga lume cu teatrul absurd, iar textele sale sunt jucate în teatre din toate colțurile lumii.
Prin revoluția culturală pe care a provocat-o, prin teatrul absurdului și recunoaşterea valorii operelor sale, Eugène Ionesco a devenit membru al Academiei Franceze, în anul 1970, primind şi distincţia de Cavaler al Legiunii de Onoare.
Eugène Ionesco a fost distins de-a lungul vieţii cu o serie de premii şi medalii. În anul 1987, a fost distins cu medalia de onoare a oraşului Paris şi alte două medalii de aur ale oraşelor Saint-Etienne şi Saint-Chamond; la 7 mai 1989 a primit Premiul Molière, iar la 30 decembrie 1989 Eugène Ionesco alături de Emil Cioran au devenit membri de onoare ai Uniunii Scriitorilor Francezi.
Personalitatea complexă a dramaturgului şi opera sa au reprezentat subiectele a nenumărate cărți și studii, teze de doctorat sau colocvii internaționale, filme și festivaluri, fiind dezbătute temele predominante pe care le-a abordat, izolarea, singurătatea, falsitatea şi obsesia morții – considerată forța motrice a operei lui Eugène Ionesco. Pornind de la moartea gândirii, a limbajului sau cea neînțeleasă și neacceptabilă a individului, autorul creează, în mod paradoxal, comicul, printr-un teatru-joc, liber și pur, dar straniu și în același timp sincer și provocator.
Tudor Prodan, cel care realizează decorul și costumele pentru spectacolul Cântăreața Cheală, a absolvit, în 2010, Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București. În cariera sa de scenograf, Tudor Prodan, a colaborat cu regizori și artiști renumiți cum ar fi Radu Afrim, Florin Piersic Jr. sau Radu Iacoban.
Universul sonor al spectacolului este compus de Mischa Blanos, absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, secţia interpretare pian şi al Universităţii Canterbury UK – Facultatea de Muzică şi Arte Performative. Tânărul muzician face parte din noul val de muzicieni neoclasici și aduce un element de noutate pe piața muzicii contemporane, îmbinând pianul cu drum machine-ul, muzica electronică și tehnologia, rezultatul fiind un mix unic între acustic și electronic.
Cântăreața Cheală
Echipa de producție:
Autor: Eugène Ionesco
Traducerea: Vlad Russo și Vlad Zografi
Regia: Alexandru Bogdan
Scenografia: Tudor Prodan
Compozitor: Mischa Blanos
Distribuția:
Clara Popadiuc, Cătălin Ștefan Mîndru, Delu Lucaci, Cosmin Panaite, Diana Lazăr, Răzvan Bănuț și copiii Răzvan Bocăneț și Tamara Ursache.
Lasa un raspuns